Potrivit documentului, anul trecut au avut loc mai multe evenimente “cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare”.
În document este trecut şi episodul desfiinţării chioşcurilor de vânzare a ziarelor din Craiova.
În ciuda protestelor din plan local şi naţional, în aprilie 2014 Primăria Craiova a început demolarea chioşcurilor de ziare din oraş. Drept reacţie, Patronatul Difuzorilor de Presă a trimis un comunicat de protest adresat premierului Victor Ponta, Comisiilor de Cultură din Senat, Camerei Deputaţilor, Asociaţiei Municipiilor din România, Comisiei Europene şi ambasadelor din statele membre UE. „Atragem atenţia asupra abuzurilor unor primari şi Consilii Locale care, în loc să creeze facilităţi pentru această activitate [de distribuţie a presei – n.r.], aşa cum se procedează în toate statele cu democraţie avansată, au mărit nejustificat taxele şi impozitele locale, au micşorat durata Contractelor sau, şi mai grav, au dispus ridicarea chioşcurilor de distribuţie presă de pe domeniul public”.
A precizat Patronatul Difuzorilor de Presă.
Raportul arată, între altele, că s-a ajuns la atacuri murdare între taberele media
Fenomenul politizării presei, meţionat în raportul FreeEx pe anul 2012, s-a intensificat şi s-a manifestat inclusiv prin atacuri violente între taberele media arondate taberelor politice. De asemenea, a continuat migrarea jurnaliştilor spre mediul politic. În acest context, vocile independente se aud tot mai greu, iar subiecte importante, de interes public, trec aproape neobservate, pătrunderea lor în agenda publică fiind blocată de scandaluri politice.
Ameninţările, jignirile, atacurile murdare la persoană au devenit ingrediente ale ofertei editoriale a numeroaselor canale de ştiri care emit pe piaţa de televiziune naţională. Din păcate, aceste atacuri atrag atenţia numai atunci când „victimele” sunt personalităţi publice. Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă sancţiunile aplicate sunt destul de mici şi nu sunt în măsură să descurajeze acest tip de comportament. Un efect mai puternic ar putea să-l aibă acţiunle în instanţă. Mai multe sentinţe pronunţate de instanţe în ultimul an au oferit satisfacţie celor care au fost victime ale abuzurilor de presă. Unele instituţii media şi unii jurnalişti au ales răspundă acestor atacuri folosind un alt instrument de intimidare, care intră în conflict cu dreptul la liberă exprimare. Aceştia îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, să nu le mai folosească imaginea, ameninţând cu procese.
FreeEx 2013
Cele mai importante evenimente din 2013 cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare, potrivit FreeEX2013:
– O parte semnificativă a presei este în continuare folosită de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice sau pentru a pune presiune pe justiţie.
– Politizarea discursului mediatic a fost evidenţiată de decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic şi de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină ameninţările, injuriile şi limbajul vulgar.
– Unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justiţia/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacţii mai consistente şi au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România.
– Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic şi nu este în măsură a descuraja astfel de practici.
– Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancţionate de instanţe, în baza noului Cod Civil.
– România s-a confruntat cu riscul ca insulta şi calomnia să fie reintroduse în Codul Penal.
– Codul insolvenţei adoptat de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă ameninţa existenţa unor instituţii media.
– Media îşi abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entităţi private.
– Cluburile de fotbal şi structurile de conducere ale fotbalului impun presei acoperire mediatică favorabilă şi fac victime în rândul jurnaliştilor.
– Unele decizii recente ale CNA pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancţionând dreptul la opinie, fără a ţine cont de jurisprudenţa CEDO.
– SRR adoptă regulamente interne ce afectează dreptul salariaţilor la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituţia de criticile venite din interior.
– Unele instituţii media şi unii oameni din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese.
– Mai mulţi politicieni au cerut închiderea unor instituţii media.
– CNA s-a eschivat evitând să se pronunţe în două speţe ce pot fi interpretate ca acte de cenzură (cazul Ivanovici-RCS&RDS şi serialul TVR „Moştenirea clandestină”).
– CNA a fost ţinta unor presiuni venite din zona politică şi din partea radiodifuzorilor.
– Conducerea şi patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru şantaj. În alte două cazuri separate, instanţele au pronunţat pedepse cu închisoare pentru şantaje de presă.
– Se perpetuează comportamentele abuzive ale forţelor de ordine la manifestaţiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forţelor de ordine la Pungeşti, cu încălcarea mai multor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
– Conducerea SRR a târât instituţia într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comiţând o serie de abuzuri ce afectează imaginea radioului public.
– Dificultăţile financiare ale TVR continuă şi după încheierea procesului de restructurare. TVR nu a reuşit să se relanseze pe piaţă după încheierea procesului de restructurare.
– TVR continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere – emisiuni în care politicieni sunt invitaţi permanenţi, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editorială autorităţii guvernamentale.
– Criza economică s-a acutizat în piaţa de media. Mai multe instituţii media au încetat să existe. Unele ziare au renunţat la varianta print şi există exclusiv în online.
– Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condiţiile crizei economice din piaţa de media.
– S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliştilor, întârzieri la plata salariilor, mulţi jurnalişti sunt plătiţi pe drepturi de autor.
– Statutul jurnalistului este vulnerabilizat şi mai mult odată cu expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.
Tot în raport se menţionează:
În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertăţii presei , realizat de Reporteri fără Frontiere, înaintea SUA (locul 46), Ungariei (locul 64), Greciei (locul 99) sau Bulgariei (locul 100), dar în urma Cehiei (locul 13), Poloniei (locul 19) sau Franţei (locul 39). Indicele Sustenabilităţii Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituţiile mass-media din ţară continuă să fie politizate şi afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanţa şi libertatea presei”.
