Joi, 20 martie 2014, Şcoala Gimnazială Gheorghe Bibescu – Craiova a găzduit lucrările celei de-a VII-a ediţii a Simpozionului Naţional „Suntem ceea ce vrem să fim” cu tema Educaţia – Limbajul universal al interculturalităţii europene. Intervenţiile şi alocuţiunile participanţilor au tratat problematica interculturalităţii europene, veritabilă cheie pentru o înţelegere reciprocă mai bună. Valori precum toleranţa, deschidere, colaborare şi înţelegere s-au regăsit în materialele susţinute cu această ocazie.
Prezent la eveniment, Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, a subliniat importanţa conceptului de multiculturalism, dar şi rolul dascălilor, al şcolii, familiei şi bibliotecii în dezvoltarea armonioasă a copiilor şi elevilor. Referitor la tema simpozionului, Dindirică a susţinut că: „educaţia, înţeleasă aici ca indicator esenţial al sănătăţii unei societăţi, ca principal liant al unei apropieri atât de necesare între multitudinea de culturi care punctează spaţiul european, este unul dintre instrumentele pe care Europa pune accentul în vederea stabilirii unui limbaj intercultural funcţional, profesat şi promovat la scara întregului continent.
În acest vast şi complex univers cultural care este astăzi lumea globalizată se impune de la sine o regândire şi o reformare a atitudinilor şi abordărilor faţă de chestiunea culturalităţii. Lărgirea orizontului de interes faţă de politicile internaţionale în sensul unei cooperări culturale şi educaţionale la nivel european este o chestiune la care trebuie să ne gândim serios. Şcoala, instituţia care vine in întâmpinarea acestei reale provocări, îşi găseşte noi rosturi în profesarea unor valori civice europene, în promovarea unui set de bune practici cetăţeneşti. Între acestea, la loc de cinste, figurează principiul toleranţei. Din punct de vedere istoric, conceptul de toleranţă se dezvoltă de-a lungul traiectoriei care evoluează de la intoleranţă la respectul disensiunii şi de aici, prin intermediul acestui respect, la credinţa în valoarea diversităţii, culturale în cazul nostru. Dezvoltarea sensibilităţii şi a înţelegerii în raport cu specificităţile culturale ale celorlalţi este nu doar o manieră de a descuraja atitudinile rasiste, ci mai ales calea spre o societate mai bună, mai împlinită.
Proba maturităţii pe care şcoala românească este invitată să o dea constă nu doar în inocularea toleranţei culturale, ci şi în aplicarea şi promovarea încrederii în celălalt, în cel care se deosebeşte de noi la nivel cultural. Acceptarea acestuia din urmă, alături de tabieturile şi practicile sale, reprezintă o ieşire dintr-un spaţiu îngust rezervat sinelui şi, automat, într-o deschidere faţă de celălalt, faţă de nevoile, aspiraţiile şi dorinţele sale legitime. Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, pentru a menţiona unul dintre actorii implicaţi în acest proces, este instituţia care-şi înţelege profund rolul educativ şi formativ pe care îl joacă în societate. Noi suntem, prin excelenţă, un spaţiu al multiculturalităţii. Adoptarea unei linii echilibrate şi obiective în privinţa activităţilor dedicate publicului român, dar şi celui amator de subiecte provenind din cultura engleză, franceză, sârbă sau bulgară face din bibliotecă un partener de nădejde în cultivarea înţelegerii şi acceptării reciproce. Alături de bibliotecă, şcoala poate să promoveze mult mai eficient programe şi atitudini benefice în plan cultural şi social.
În altă ordine de idei, trebuie subliniat faptul că sădirea unei preocupări vii pentru o comunicare interculturală eficientă depăşeşte cadrul şcolar, participarea susţinută a tinerilor la setul de proiecte comunitare sub umbrela unor organizaţii guvernamentale sau ONG-uri este, de asemenea, un alt drum pe care trebuie să facem paşi importanţi.
Dacă ne vom dovedi preocupaţi şi eficienţi în efortul nostru de a stimula curiozitatea faţă de diferenţele socio-culturale, faţă de caracteristicile şi atitudinile celorlalţi putem spune că n-am făcut puţin lucru.. Tinerii şi copiii noştri pot trăi într-o lume mai bună, mai tolerantă..”
