Diana Șoșoacă renunță la mandatul de senator, calitate în care a fost aleasă la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Liderul SOS România își păstrează mandatul de europarlamentar.
„Pentru a reprezenta România mai bine la nivel european și internațional”, Diana Șoșoacă își va păstra mandatul de europarlamentar, afirmă surse apropiate președintei partidului SOS România.
În acest context, postul va deveni vacant, urmând a fi repartizat Cosminei Cerva, anunță surse apropiate președintei partidului SOS România, citate de stirileprotv.ro
Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate în Parlament (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor) – 27 bărbaţi şi 13 femei.
Cei 465 de senatori și deputați depun jurământul
Noii parlamentari, aleși în urma scrutinului din 1 decembrie, vor depune jurământul de învestire astăzi, 20 decembrie, într-o ședință care va începe la ora 14.00. Noul Legislativ va fi format din 331 deputați și 134 de senatori. Din totalul de 465 de deputați și senatori aleși în 1 decembrie, 162 vin din partea partidelor de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Același număr de mandate îl au și PNL, USR și UDMR la un loc, notează hotnews.ro
Cine face parte din viitorul Parlament
Din totalul de 465 de deputați și senatori aleși în 1 decembrie, 162 vin din partea partidelor de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Același număr de mandate îl au și PNL, USR și UDMR la un loc.
Din partea căror partide sunt cei 312 deputați din legislatura 2024-2028:
- PSD – 86 de mandate de deputat;
- AUR – 63 deputați;
- PNL – 49 deputați;
- USR – 40 deputați;
- SOS România – 28 deputați;
- POT – 24 deputați;
- UDMR – 22 deputați.
- minorități – 19 deputați
Din partea căror partide sunt cei 134 de senatori din legislatura 2024-2028:
- PSD – 36 de mandate de senator;
- AUR – 28 de senatori;
- PNL – 22 de senatori;
- USR – 19 senatori;
- SOS România – 12 senatori;
- UDMR – 10 senatori;
- POT – 7 senatori.
Primele decizii ale noilor parlamentari
În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv minim 7 senatori.
Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).
De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)
Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
Atât birourile permanente, cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată regulamentele separate ale celor două camere.