Românii sunt chemaţi, din nou, la urne pe 1 decembrie, atunci când vor vota pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți care să-i reprezinte în Senat sau Camera Deputaților.
Votul se desfășoară pe baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate câștigate de fiecare partid este proporțional cu numărul de voturi obținute la nivelul fiecărei circumscripții, scrie Expertforum.ro.
În cazul Camerei Deputaților, există 42 de circumscripții electorale corespunzătoare celor 41 de județe ale României și municipiului București, plus o circumscripție specială pentru diaspora.
Pentru Senat, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora.
Numărul de mandate atribuite fiecărei circumscripții variază în funcție de numărul de locuitori, iar repartizarea acestora se face conform unui algoritm electoral bazat pe metoda D’Hondt, o metodă de reprezentare proporțională utilizată pentru a transforma voturile în mandate.
Ce sunt circumscripțiile electorale
Alegerile se bazează pe principiul reprezentării proporționale, conform căruia toate locurile din cele două Camere sunt oferite în funcție de proporția de voturi pe care fiecare partid politc participand a obținut-o în fiecare circumscripție electorală.
Circumscripția electorală este o subdiviziune teritorială (diviziunea unui stat suveran cu scop administrativ, descriptiv sau pentru alte scopuri) distinctă, creată pentru organizarea unor alegeri separate, pentru unul sau mai multe locuri într-un corp legislativ, scrie digi24.ro
Legea nr 208/2015 prevede că fiecare circumscripție trebuie să aibă un deputat pentru fiecare 73.000 de locuitori și un senator pentru fiecare 168.000 de locuitori, potrivit statisticilor colectate de către Institutul Național de Statistică (INS).
Deși ambele camere fac parte din Parlamentul României și au rolul de a elabora și aproba legi, există câteva deosebiri majore între Senat și Camera Deputaților.
În ceea ce privește diferențele dintre cele două camere ale Parlamentului, acestea încep încă de la componența lor, care este diferită existând mai mulți deputați decât senatori. Este important de menționat că ambele camere au un cuvânt important de spus în procesul legislativ.
O lege trebuie să fie aprobată de ambele camere înainte de a ajunge pe biroul președintelui pentru promulgare. Dar nu toate legile parcurg același traseu prin Parlament.
În anumite situații, o cameră este sesizată prima, în funcție de tipul legii.
Ce votăm, de fapt, la alegerile parlamentare
Sistemul electoral este unul proporțional, membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din votul national sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții.
Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.
Alegerile parlamentare se țin o dată la 4 ani și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale.
- În România, senatorii și deputații se aleg prin scurtin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
- *Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.
- *Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Numărul de mandate pentru cele două camere ale Parlamentului diferă de la o circumscripție la alta, în funcție de numărul de locuitori și normele de reprezentare.
Lista candidaților la alegerile parlamentare 2024
La alegerile parlamentare 2024 s-au înscris 31 de partide și alianțe, și 19 organizații ale minorităților nationale.
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL – cu 630 de candidați, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596, USR – 589 de candidați.
Poți consulta aici lista candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare 2024
Poți consulta aici lista candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare 2024
Cum votăm la alegerile parlamentare
Alegătorii care doresc să-și exercite dreptul democratic primesc un singur buletin de vot, pe care se regăsesc listele de candidați din partea partidelor politice și candidați independenți înscriși în cursă pentru un loc în Parlament.
Pentru alegătorii din țară:
Alegătorii din țară pot vota în localitatea de domiciliu sau de reședință.
– în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) se votează pe liste permanente
– în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
• pe listele permanente. Pentru a vota la alegerile parlamentare, cetățenii cu viză de flotant trebuiau să depună o cerere la primărie pentru înscrierea în Registrul Electoral, până în data de 17 septembrie, adică cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Înregistrarea este valabilă doar pentru un scrutin.
Dacă voiau să voteze la toate trei rundele de alegeri din această toamnă, trebuiau să facă trei cereri.
• pe listele suplimentare. Pe listele suplimentare pot vota toți alegătorii care se află în alt oraș decât cel de domiciliu. Aici se încadrează și cei cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință.
Pentru alegătorii din străinătate:
Pentru alegătorii care au reședința și domiciliul stabilite în străinătate există trei opțiuni de vot:
– cu înregistrare (opțional): Alegătorii se pot înscrie și în Registrul Electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale (16 septembrie). Avantajul este că se pot organiza secții de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral (pe o anumită rază teritorială).
Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați, conform expertforum.ro.
– fără înregistrare: Dacă nu se înregistrează poate vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate. De exemplu, dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia.
– prin corespondență: Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie). Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă.
Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau străinătate, dar pot vota o singură dată.
Ce partide au șanse să intre în Parlament?
Partidul Social Democrat (PSD) – formațiune politică aflată la guvernare aproape în toate legislaturile din 1990 încoace. După primul tur al prezidențialelor a rămas fără lider, după ce în premieră, candidatul Marcel Ciolacu, actual premier, nu a intrat în turul doi.
Partidul Național Liberal (PNL) – este un partid istoric, reînființat după 1990, dar care a fost înființat la finele sec. XIX. Susține orientarea euroatlantică a României și susține că reprezintă interesele micilor antreprenori și electoratului din mediul preponderent rural.
Din 2021 se află într-o coaliție de guvernare cu PSD. Liderul său este în prezent Ilie Bolojan, care i-a luat locul lui Nicoale Ciucă, după rezultatul dezamăgitor al acestuia în turul întâi la prezidențiale.
Uniunea Salvați România (USR) – este un partid de centru-dreapta modern, în prezent condus de Elena Lasconi, care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.
USR se prezintă ca partid „anti-sistem” și „din afara sistemului”, cu un program liberal european. PAS-ul și-a anunțat susținerea în favoarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – Are convingeri unioniste și viziuni conservatoare, suveraniste. Liderul acestuia, George Simion critică Ucraina și sprijinul Occidentului pentru aceasta. De altfel, el are interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina.
Claudiu Târziu, membru al aceluiași partid, a invocat într-un discurs „necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia”. Partidul are un deputat ales în R. Moldova, Boris Volosatîi, fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău.
Partidul Salvați România S.O.S – este condus de Diana Șoșoacă, a cărei candidatură a fost respinsă la alegerile prezidențiale, din cauza convingerilor incompatibile cu valorile democrației și a discursului public anti-UE și anti-NATO.
Ucraina a impus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a depus în Parlamentul un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei. Cât despre referendumul din octombrie 2024, aceasta a îndemnat moldovenii să voteze împotriva intrării Moldovei în Uniunea Europeană.
Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) – reprezintă principalul partid al minorității maghiare din România. E condus de Kelemen Hunor, face parte din Partidul Popular European (PPE), care se consideră un partid de centru-dreapta.
Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) – condus de Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, foști membri USR. Formațiunea promite democrație, prosperitate și progres social. Partidul sprijină parcursul european al R. Moldova, susține Ucraina și apartenența României la UE și NATO.
Partidul Oamenilor Tineri (POT) – este un partid politic suveranist, înregistrat în 2023, care a susținut și susține candidatura lui Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Șefa partidului, Ana Maria Gavrilă, s-a retras din AUR în 2021.
