Un nou asteroid descoperit de astronomi, care a primit un nume românesc, se apropie de Pământ, anunță astronomul Adrian Șonka de la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”.
Astronomul a dat, pe pagina sa de Facebook, detalii despre asteroidul botezat Miorița.
„Recent s-a anunțat că un asteroid a primit un nume românesc. Asteroidul a fost descoperit în 2014 de programul EURONEAR, iar după 10 ani, timp în care ne-am asigurat că are o orbită bine determinată, i s-a ales un nume propus de descoperitori. Descoperitorii, membri ai programului de observații EURONEAR, au pus și alte nume pe cer, de obicei nume de astronomi vii sau morți, dar data aceasta au ales numele baladei care pică la cam toate examenele de limba română: Miorița.
Amuzant este faptul că asteroidul (622577) Miorița este un asteroid geointersector, adică are o orbită care se apropie de cea a planetei noastre. Este primul asteroid geointersector care primește nume românesc.
Miorița se apropie și de Venus, chiar mai mult decât de Pământ, iar uneori și de Marte. Este cam zburdalnic”, a scrie Adrian Sonka pe rețeaua de socializare.
Adrian Șonka a explicat că un asteroid primește nume după ce face câteva orbite în jurul soarelui, iar acesta, despre care a scris public, a fost anunțat oficial în data de 14 august, scrie g4media.ro
EURONEAR este un program care include și cercetători români. „Dacă descoperi un asteroid ai dreptul să îl denumești. Astronomii le pot denumi cu numele proprii sau cu alte nume”, a mai explicat acesta.
Pe site-ul Observatorului Astronomic se găsește lista cu câteva zeci de asteroizi descoperiți și denumiți cu nume românești.
Astfel, în aprilie 2008 un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit nume românesc: Eminescu. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact.
Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu. Aceasta a trăit în Franţa dar s-a născut în România.
Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.
Un alt nume este „Darclée” după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formațiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.
Câteva cratere au primit nume proprii feminine, printre care și Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica, nume evident românești.
Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret.
Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza “Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”. Ca ministu al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti (acum Institutul Astronomic al Academiei Române).
Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume. Poate în viitor în regiunea aceea vor mai „apărea” şi alți români.
Pe planeta roșie există următoarele nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu și Batoș.
Rhabon este numele antic al râului Jiu. Pe Marte un tub prin care a curs lava a primit acest nume. Acesta se află între Ascraeus Mons și Uranius Mons și are o lungime de 246 km.
Doua cratere marțiene au nume românești: Iazu și Batoș. Amândouă poartă numele a două localități din România. Există două localități Iazu: una în județul Prahova, alta în Ialomița și încă nu am aflat care dintre ele este sursa numelui marțian.
