Efectele negative ale statului pe scaun pentru perioade lungi de timp au fost observate încă de acum câteva decenii
A devenit o rutină obișnuită să luăm loc, să stăm jos și să ne simțim confortabil în fiecare zi. Adesea, nu realizăm cât de mult stăm pe scaun și impactul negativ pe care acest obicei îl poate avea asupra sănătății noastre.
La birou, în mașină, în mijloacele de transport în comun și acasă, suntem adesea așezați. Ne atrage confortul și dorim să ne bucurăm de el, fără să realizăm că astfel ne neglijăm natura noastră biologică. Studiile profesorului Daniel Lieberman demonstrează clar că nu suntem proiectați pentru a sta jos.
Statul jos e un obicei integrat astăzi în viața celor mai mulți oameni care poate crește riscul unor afecțiuni serioase precum bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2, relatează BBC.
Efectele negative ale statului pe scaun pentru perioade lungi de timp au fost observate încă de acum câteva decenii. În 1953, epidemiologul Jeremy Morris a descoperit că șoferii de autobuz din Londra aveau de două ori mai multe șanse să dezvolte boli cardiace comparativ cu controlorii de bilete care lucrau pe aceleași mijloace de transport.
Ca vârstă, sex și venituri, cele două grupuri de angajați erau asemănătoare, însă aveau o deosebire importantă: controlorii erau nevoiți să stea în picioare și să urce frecvent scările din autobuzele cu etaj din Londra, în timp ce șoferii stăteau la volan tot timpul.
Studiul lui Morris a fost fundamental pentru cercetarea legăturii dintre activitatea fizică și afecțiunile coronariene, iar rezultatele sale sunt acum mai relevante ca niciodată. Pandemia de COVID-19 a dus la o schimbare globală către munca de acasă, ceea ce favorizează sedentarismul. Fără deplasările la sala de ședințe și pauzele cu colegii, este ușor să petreci ore în șir așezat pe scaun.
Cultura muncii de birou ne-a schimbat atât de profund încât, în anii ’80, unii cercetători sugerau că specia noastră ar trebui redenumită din Homo Sapiens în Homo Sedens. Statul pe scaun este acum comparat cu efectele fumatului, iar perioada prelungită petrecută așezat este considerată o formă de comportament sedentar, caracterizată printr-o scădere semnificativă a consumului de energie într-o poziție șezândă sau înclinată. Comportamentele sedentare includ de obicei activități precum uitatul la televizor, jocurile video, condusul sau lucrul la birou.
Sedentarismul este asociat cu un risc ridicat de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și deces prematur, iar timpul pe are îl petrecem stând jos a fost identificat ca un factor de risc independent într-o serie de afecțiuni. În 2020, Organizația Mondială a Sănătății a propus mai multe măsuri pentru reducerea sedentarismului.
Din 2010, oamenii de știință continuă să sublinieze că un comportament sedentar nu înseamnă doar lipsa de activitate fizică. Poți să faci destulă mișcare în fiecare zi și totuși să stai prea mult timp jos. Însă riscurile sedentarismului sunt mai mari la cei care nu fac suficientă mișcare.
