„Atunci când nu discuți despre o greșeală, ea va fi repetată”
Colegiul Medicilor din România a organizat marți, 28 februarie, în Aula Magna din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, ultima dintr-o serie de șase dezbateri publice pe tema gestionării greșelilor medicale în România.
Reprezentanții instituției și-au propus să aducă pe agenda publică o serie de teme importante atât din perspectiva medicilor și pacienților cât și a societății în ansamblu, teme strâns legate de calitatea actului medical și relația medic-pacient.
Principalele concluzii ale dezbaterilor:
- Este nevoie de mecanisme mai eficiente care să permită echipelor medicale să învețe din greșeli, astfel încât evite repetarea lor. România ar trebui, astfel, să se alinieze practicilor internaționale instituind un sistem nepunitiv care să încurajeze recunoașterea și raportarea greșelilor medicale.
- Actualele condiții din sistemul medical românesc accentuează stresul și suprasolicitarea medicilor, favorizând apariția greșelilor. Astfel, mai mult de jumătate din medicii din Bucuresti sufereau de o formă sau alta de burnout, așa cum arată datele obținute în ultimul studiu din 2021 realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București, la care au răspuns 2063 medici.
- Atunci când o greșeală medicală a creat o suferință sau un prejudiciu unui pacient, participanții au căzut cu toții de acord că acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare.
„În România nu am verbalizat foarte mult acest lucru, și anume, nevoia de a discuta despre greșelile medicale, de a le dezbate cu colegii. De ce? Este un motiv foarte simplu. Atunci când nu discuți despre o greșeală, ea va fi repetată. Atunci când nu se întâmplă cum se întâmplă în conferințele cu participare de zeci de mii de profesioniști în actul medical, cum ar fi Olanda, Franța, unde se prezintă astfel de cazuri deschis, transparent. Atunci colegii din alte spitale nu le repetă, știu să le preîntâmpine și să le diminueze”, a spus Vlad Mixich, moderatorul evenimentului.
„Există niște dezechilibre în ceea ce privește atragerea răspunderii juridice a medicului, astăzi, în România. Atunci când un medic greșește și produce pacientului său o suferință se pot întâmpla trei lucruri, toate foarte rele pentru medic. Acesta poate fi obligat să plătească pacientului o despăgubire în bani pentru suferința pe care i-a creat-o. Medicul poate fi sancționat de către colegii săi în interiorul corpului profesional din care face parte, și mă refer aici la Colegiul Medicilor din România, cu sancțiuni care pot ajunge până la retragerea dreptului de practică. Sau medicul poate ajunge la închisoare. Acestea sunt cele 3 căi de răspundere juridică imaginate de către legiuitor”, a spus Andrei Nanu, Șef de Lucrări la UMF București.
Printre soluțiile propuse de reprezentanții Colegiului Medicilor și de alți participanți la dezbateri se numără:
- Înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară
Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală, aceștia vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală.
Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.
- Îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis.
- Introducerea posibilității unei înțelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliței de malpraxis și pacient care să permită despăgubirea acestuia încă din faza de pre-litigiu. Această procedură a înțelegerii amiabile nu va exclude calea de acces la instanța de judecată.
- Clarificarea condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv penal, pentru a avea o practică judiciară coerentă, pornind de la constatarea că în practica judiciară internațională este făcută, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică.
În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.
