Uniunea Națională a Barourilor a trimis un comunicat prin care apără reputația profesională a avocatului Sebastian Rădulețu, la cererea acestuia.
Potrivit comunicatului, ”Comisia Permanentă a UNBR a luat act de publicarea în mass media a unor articole prin care se induce ideea că un avocat care își exercită profesia și asigură apărarea intereselor legitime ale unor persoane publice acuzate de comiterea unor infracțiuni și în final condamnate, nu este demn de a candida sau participa în calitate de reprezentant al statului român la anumite organisme internaționale, în speță, fiind vorba de Comisia de la Veneția și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Conform art. 67 alin. (1) lit. j) din Legea 51/1995, Comisia Permanentă în calitate de organ executiv al profesiei, are obligația să apere reputația profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor și a propunerilor înaintate de Consiliul Baroului din care face parte.
Membrii Comisiei Permanente au constatat, în ședința din 21-22 octombrie 2022, în baza materialului probator, că reputația profesională a avocatului este afectată prin utilizarea în spațiul public a unor sintagme de genul „fostul avocat al condamnatului, „a fost si avocatul …, judecat pentru fapte de corupție”, „l-a aparat si pe fostul …, individ trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu”, „avocat al unui fost primar condamnat”, cu intenția de a inocula cititorilor ideea că orice avocat care asigură apărarea unor persoane acuzate de comiterea unor infracțiuni, fie și de corupție, merită disprețul opiniei publice și poartă o anatemă care îl face nepotrivit și nedemn pentru ocuparea unor posturi la organisme internaționale în care statul român este parte..
Conform Principiilor de bază privind rolul barourilor, adoptate de al 8-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul deținuților, Havana, Cuba (27 august – 7 septembrie 1990), „avocații nu trebuie asimilați clienților lor sau cauzelor clienților lor ca urmare a îndeplinirii funcțiilor lor” iar „Guvernele se asigură că avocații sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie”.
Apărarea de către avocat a drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor și în primul rând a celor deduși judecății în cauzele penale, ca parte a exercițiului profesiei, reprezintă o garanție indispensabilă pentru asigurarea dreptului la apărare, drept fundamental într-un stat de drept, democratic, reglementat atât prin legea fundamentală română, dar și prin instrumente de drept internațional, emanate chiar și de la instituțiile internaționale menționate în articolele indicate.
Corpul profesional al avocaților este categoria profesională, care, prin lege, este menită a apăra persoanele în fața statului, iar menținerea prestigiului și reputației profesionale a avocatului este una din componentele care asigură statutul avocatului într-un stat democratic.
Identificarea avocatului cu clientul, care în final este condamnat într-un proces penal, este inacceptabilă și este de natură să afecteze atât avocatura în ansamblu, prin faptul că un avocat poate avea temeri de a accepta anumite procese care pot să conducă la astfel de aprecieri în mass media, cât și, în final, cetățeanul și dreptul său la apărare.
Pozițiile publice, care, în numele libertății de exprimare, inoculează ideea unei nedemnități a avocatului care asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor acuzate și condamnate într-un proces penal, afectează negativ atât profesia de avocat, cât și sistemul judiciar în general.
Prezentul comunicat va fi dat publicității pe site-ul www.unbr.ro și va fi transmis Baroului Dolj și domnului avocat Sebastian-Radu-Iulian RĂDULEȚU”, se arată în comunicatul UNBR.
Sebastian Rădulețu este și unul dintre cei trei candidați pentru funcția de judecător al României la CEDO, în contextul în care pe 17 decembrie 2022 va înceta mandatul de 9 ani a Iuliei Motoc, moment în care țara noastră trebuie să transmită Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă cu trei propuneri pentru postul vacant de judecător până în 5 mai 2022.
”Executivul a aprobat lista revizuită a candidaților României pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în conformitate cu aspectele invocate de către Comitetul consultativ de experți privind echilibrul de gen, precum și cele referitoare la lipsa calificărilor necesare în ceea ce privește unul dintre candidații propuși inițial.
Astfel, doamna Claudia Jderu, aflată pe primul loc pe lista de rezervă, îl va înlocui pe domnul Bogdan Iancu, lista revizuită a candidaților României pentru funcția de judecător la CEDO cuprinzând următoarele persoane: Sebastian Rădulețu, Răzvan Horațiu Radu, Claudia Jderu”, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Guvernului.
Rădulețu a fost audiat în luna februarie a acestui an de către comisia de specialitate a Camerei Deputaților și Senatului, unde a primit aviz pozitiv cu 66 de voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” şi două abţineri.
Conform CV-ului personal, Sebastian Rădulețu este profesor universitar doctor (din 2015), Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova, titular al disciplinelor „Drept Penal General” și „Libertăți fundamentale”. În paralel cu studiile din drept acesta a urmat între 1994 și 1998 și cursurile Facultății de Litere și Istorie de la aceeași Universitate, scrie europalibera.org. Din 2018, acesta este avocat cu dreptul de a pleda în fața Curții Penale Internaționale (ICC List of Counsel).
Este membru al mai multor organizații profesionale:
– European Criminal Bar Association (ECBA)
– International Criminal Court Bar Association (ICCBA)
– European Criminal Law Academic Network (ECLAN)
De asemenea, Sebastian Rădulețu a fost propus supleant al ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, pentru a reprezenta România în Comisia de la Veneția.
Numirea unui reprezentant in cadrul Comisiei de la Veneția trebuie să acopere exigențele nominalizate în regulamentul de funcționare, cei aleși fiind „experți independenți care au atins eminența prin experiența lor în instituții democratice sau prin contribuția la întărirea Legii sau a științelor politice”.
Între cerințele postului se află și „promovarea statului de drept și a democrației”.
Potrivit regulamentului, participarea membrului supleant la lucrările Comisiei în cadrul celor patru sesiuni anuale are loc în măsura în care participarea membrului plin nu este posibilă.
