UPDATE: Patriarhul ecumenic Bartolomeu, conducătorul spiritual, din Istanbul, al celor aproximativ 300 de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume, a cerut duminică încetarea războiului din Ucraina.
„Adresăm un nou apel pentru a pune capăt războiului acum. Pentru a opri imediat orice act de violență, orice lucru care răspândește durere și moarte.” a spus Bartolomeu într-o declarație.
De asemenea, Bartolomeu a calificat războiul drept abominabil și și-a exprimat în declarația sa solidaritatea și sprijinul față de biserica ucraineană și față de poporul ucrainean care „suferă grav”.
În 2019, Bartolomeu a acordat autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, făcându-o independentă de Moscova, într-o divizare istorică la care Rusia s-a opus puternic, scrie hotnews.ro
UPDATE: Aproximativ 368.000 de persoane au fugit în străinătate din cauza luptelor din Ucraina, a anunțat duminică agenția ONU pentru refugiați, citând date furnizate de autoritățile naționale.
„Totalul actual este acum de 368.000 și continuă să crească”, a precizat UNHCR pe Twitter.
UPDATE: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică că Rusia bombardează zone rezidențiale din Ucraina, potrivit The Guardian, care citează AFP.
Într-o declarație publicată online, Zelenski spune: „Noaptea trecută a fost brutal în Ucraina, din nou focuri trase, din nou bombardamente ale zonelor rezidențiale, infrastructură civilă”.
„Astăzi, nu este niciun lucru în țară pe care ocupanții nu îl consideră ca țintă acceptabilă. Ei luptă împotriva tuturor. Ei luptă împotriva tuturor vietăților – împotriva grădinițelor, împotriva clădirilor rezidențiale și chiar împotriva ambulanțelor”.
El a spus că forțele ruse „lansau rachete către districte întregi din orașe în care nu este și nici nu a fost vreodată infrastructură militară”.
„Vasilkiv, Kiev, Cernihiv, Sumî, Harkov și multe alte orașe în Ucraina trăiesc în condiții care au fost întâlnite ultima dată pe pământurile noastre în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Suburbia Troieșcina a Kievului a fost ținta unui atac cu rachetă, potrivit agenției de presă Interfax, citată de BBC. De asemenea, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Oleg Nikolenko, a spus că forțele aeriene au doborât o rachetă lansată spre capitala Kiev de către un avion care zbura dinspre aliatul Rusiei, Belarus. O rachetă a lovit un bloc de locuințe de nouă etaje din nord-estul orașului Harkov. O femeie a murit iar alte persoane au fost rănite.
UPDATE: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins oferta Kremlinului de a discuta în Belarus, precizând că această țară a luat partea Rusiei în conflict. În declarațiile rostite în limba rusă, președintele ucrainean a spus că Ucraina dorește discuții cu Rusia pentru a pune capăt luptelor, dar a insistat să le țină într-un alt oraș precum Varșovia sau Istanbul.
O delegație rusă a sosit în Belarus pentru a purta discuții cu Ucraina, a anunțat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția de presă Interfax, transmite Reuters.
Potrivit lui Dmitri Peskov, din delegaţia rusă fac parte oficiali din ministerele de Externe şi Apărării, precum şi de la cabinetul preşedintelui Vladimir Putin. Oficialul rus a spus că așteaptă sosirea omologilor lor ucraineni în orașul bielorus Gomel.
UPDATE: Polonia va pune la dispoziție un tren special pentru a transporta răniții din Ucraina la diferite spitale din Varșovia, a declarat sâmbătă un oficial polonez, relatează CNN.
„Polonia nu uită de ajutorul pentru Ucraina. Avem un tren pentru răniții care au avut de suferit în urma operațiunilor militare ale Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Stanisław Żaryn, purtător de cuvânt al ministrului coordonator al serviciilor speciale, într-o postare pe Twitter.
Zeci de mii de refugiaţi din Ucraina au sosit în Polonia după ce au fugit de atacurile ruse, a anunţat sâmbătă guvernul polonez, informează dpa, citată de Agerpres. Majoritatea sunt femei şi copii, dar sunt şi bărbaţi peste 60 de ani şi băieţi sub 16 ani, în afara vârstei de recrutare a bărbaţilor în Ucraina aflată în război.
UPDATE: Doi jurnalişti danezi au fost răniţi sâmbătă de focuri de armă în nord-estul Ucrainei.
Reporterul Stefan Weichert şi fotograful Emil Filtenborg Mikkelsen au fost loviţi de gloanţe în timp ce realizau un reportaj pentru ziarul danez în apropiere de oraşul Ohtîrka, la aproximativ 50 de kilometri de graniţa cu Rusia, relatează AFP.
În pofida faptului că purtau vestă antiglonţ, ei au fost răniţi când asupra maşinii lor s-a tras cu o armă de foc de origine nedeterminată.
Amândoi au fost duşi rapid la spital şi sunt în afara oricărui pericol, a scris ziarul, care îi angajase ca freelanceri pentru a acoperit războiul din Ucraina, mai notează sursa citată de Agerpres.
Ziarul este în contact cu Ministerul danez de Externe şi cu o companie externă pentru a-i evacua.
Zece etnici greci au fost ucişi în urma bombardamentelor din Ucraina, în două sate situate în apropierea oraşului ucrainean Mariupol, Sartana şi Buhas. Conform portalului elen greekcitytimes.com, citat de agenția News.ro, alţi şase au fost răniţi.
Ministerul grec de Externe a catalogat acţiunile Rusiei drept acte criminale şi a cerut Moscovei să înceteze atacurile aeriene şi orice acţiune împotriva civililor.
În schimb, conform sursei citate, Ambasada Rusiei la Atena a susţinut că forţele ruseşti nu bombardează sate şi zone rezidenţiale şi că nici nu au operat în zona Sartana.
„Subliniem în același timp că armata ucraineană şi batalioanele naţionaliste neonaziste sunt cunoscute de mulţi ani pentru atacurile la adresa populaţiei civile, chiar şi cu armament greu. Avertizăm că regimul de la Kiev pare să foloseaască grecii, ca şi alte minorităţi etnice, ,pentru a provoca şi inflama reacţiile anti-ruse din străinătate”, a transmis ambasada.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a postat pe Twitter un mesaj în limbile franceză şi greacă, în care afirmă că nu doar poporul ucrainean este îndoliat de războiul început de Rusia, ci toate popoarele Europei.
„În această seară, gândurile noastre se îndreaptă către Grecia, pentru pierderea a zece compatrioţi care trăiau în Ucraina, în apropiere de Mariupol”, a scris Macron.
La Kiev, a fost o noapte tensionată dar trupele rusești tot n-au reușit să avanseze prea mult spre capitală. Armata ucraineană rezistă eroic, spre admirația liderilor occidentali. O explozie majoră s-a produs puțin după miezul nopții în apropiere de Kiev la circa 20 km de Kiev, în zona de sud-vest. Cerul a rămas luminat timp de câteva minute. Potrivit NextaTV, explozia uriașă din apropierea Kiev ar fi fost la un mare depozit de petrol.
De asemenea, sâmbătă noaptea, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că ”un număr de banci ruse vor fi excluse din SWIFT” și că o parte din activele Băncii Centrale Ruse vor fi înghețate. Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franța, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia și Comisia Europeană, scrie hotnews.ro
Măsuri anunțate de Ursula von der Leyen:
„În primul rând, ne angajăm să ne asigurăm că băncile rusești selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de sistemul financiar internațional și le va afecta capacitatea de a opera la nivel global.
În al doilea rând, ne angajăm să impunem măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre.
În al treilea rând, ne angajăm să acționăm împotriva oamenilor și entităților care facilitează războiul din Ucraina și activitățile dăunătoare ale guvernului rus. Mai exact, ne angajăm să luăm măsuri pentru a limita vânzarea de cetățenie – așa-numitele pașapoarte de aur – care să permită rușilor bogați conectați la guvernul rus să devină cetățeni ai țărilor noastre și să obțină acces la sistemele noastre financiare.
În al patrulea rând, ne angajăm să lansăm săptămâna viitoare un grup operativ transatlantic care va asigura implementarea efectivă a sancțiunilor noastre financiare prin identificarea și înghețarea activelor persoanelor și companiilor sancționate care există în jurisdicțiile noastre.
Ca parte a acestui efort, ne angajăm să aplicăm sancțiuni și alte măsuri financiare împotriva oficialilor și elitelor apropiați de guvernul rus, precum și a familiilor acestora și a facilitatorilor acestora pentru a identifica și îngheța activele pe care le dețin în jurisdicțiile noastre.
De asemenea, vom angaja alte guverne și vom lucra pentru a detecta și a împiedica mișcarea câștigurilor obținute ilegal și pentru a le refuza acestor indivizi capacitatea de a-și ascunde bunurile în jurisdicții din întreaga lume.
În cele din urmă, vom intensifica sau ne vom coordona împotriva dezinformarii și a altor forme de război hibrid.Suntem alături de poporul ucrainean în această oră întunecată. Chiar și dincolo de măsurile pe care le anunțăm astăzi, suntem pregătiți să luăm măsuri suplimentare pentru a cere socoteală Rusiei pentru atacul său asupra Ucrainei”.
Tot sâmbătă noaptea, Lufthansa a anunțat că suspendă zborurile către Rusia și utilizarea spațiului aerian rusesc, conform AFP.
Foto: Vojtech Darvik Maca / Česká editoriální fotografie / Profimedia
