Jocurile sunt văzute ca activități recreaționale, în care sunt implicați unul sau mai mulți jucători. Ele sunt definite de un scop final pe care cei implicați încearcă să-l atingă, dar și de un set de reguli după care participanții trebuie să se ghideze. În prezent, cele mai populare jocuri sunt cele video, dar atenția cade și asupra jocurilor de cazinou sau a celor de societate. Deoarece gamerii formează comunități puternice și prezintă un interes acerb pentru activitatea în care se implică, s-a ajuns la formarea unei lumi fantastice de dimensiuni uimitoare. Prin urmare, au fost realizate mai multe analize ale personalităților și comportamentelor acestora. Modelele distincte identificate se aplică însă și pe scară mai largă, iar fiecare persoană care devine jucător se poate regăsi într-una din categorii, în funcție de trăsăturile sale, tacticile de joc și chiar gradul de competitivitate.
Numeroase modele psihologice au fost propuse și dezbătute în ultimele două decenii. Unul dintre cele mai timpurii și mai simple s-a dovedit a fi Bartle. Acesta este un model funcțional al personalității umane într-un context de joc. Cu alte cuvinte, reprezintă un subset al unui model de personalitate mai general. La baza sa stau observarea și analizarea comportamentelor pe care oamenii le au într-un joc cu mai mulți participant și susține că există patru tipuri diferite de jucători, fiecare primind un nume descriptiv: bestialii, asimilatorii, exploratorii și sociabilii.
Aceste patru stiluri au apărut din combinația a două interese primare de joc și anume, conținutul și controlul, fiecare având două forme care se exclud reciproc. Conținutul poate să însemne fie acțiunea simplă și directă asupra obiectelor din lumea jocului, fie interacțiunea mai profundă cu sistemele generale care încorporează și alte jocuri. Controlul se referă la modul în care jucătorii doresc să experimenteze lumea jocului – fie prin comportamentele dinamice ale altor jucători, fie prin lumea relativ statică a jocului.
Bestialii interferează cu funcționarea lumii jocului sau cu experiența de joc a altor jucători. Asimilatorii își doresc să acumuleze cât mai multe puncte și în această goană trec uneori și peste reguli și înfruntă astfel provocări ca nimeni alții. Atât bestialii, cât și asimilatorii, tratează lucrurile și oamenii ca elemente externe.
Exploratorilor le place să aprofundeze cunoștințele despre sistemele care guvernează buna funcționare a jocurilor. Construcția mentală a acestora le spune să interacționeze cu lumea, dar să rămână raționali atunci când fac asta. Chiar dacă sunt definiți ca oameni dornici să știe din ce în ce mai multe, ei se pot atașa de un anumit joc pentru o perioadă lungă de timp, până când îi cunosc toate aspectele ascunse. Exploratori raționali au fost și matematicienii și analiștii care au preferat blackjack-ul pentru o perioadă de 50 de ani. Acest joc de cazinou le-a atras interesul și implicarea lor în descoperirea tainelor sale a contribuit la răspândirea acestuia. Explorarea poate avea loc în interiorul unui joc sau în afara lui, atunci când apare în mintea jucătorului nevoia de a invada un ținut nou.
Asemănători cu aceștia sunt sociabilii, pentru că și ei preferă să atingă un nivel mai profund atunci când interacționează cu oamenii și cu lucrurile, concentrându-se pe calitățile lor interne. Sociabilii formează relații cu alți jucători prin povești spuse în lumea jocului și sunt dornici totodată să controleze modul în care sunt capabili să joace dinamic. Ei nu îi văd pe ceilalți participanți ca simpli coechipieri, ci îi iau drept audiență receptivă, care reușește să își conserve energia pe parcurs. Acest tip de jucător poate fi găsit adesea luând parte la o rundă de Monopoly, unde spiritul antreprenorial care plutește în aer, îl transformă în cel mai bun negociator, povestitor și măgulitor. În orice etapă a acestui joc – fie la aruncarea zarurilor, la cumpărarea de proprietăți sau la construire – sociabilii vor căuta să rămână în centrul atenției prin interacțiunea cu ceilalți.
Este important să ne amintim că fiecare persoană, atunci când ia parte la un joc este un amestec complex din toate cele patru tipologii, cu una care tinde să domine. Fiecare are capacitatea de a exercita trăsăturile tipologiei non-dominante, în aceeași măsură ca acelea ale dominantei. Cu cât suntem capabili să ne analizăm propriul comportament în timpul unui joc, chiar dacă facem acest lucru la final, cu atât reușim să devenim mai corecți față de ceilalți participanți, lucru care contează enorm, la fel ca și iscusința în ceea ce privește tactica de joc.
