Scriitorul Stelian Tănase va lansa volumul „Convorbiri cu Regele Mihai” la Muzeul de Artă din Craiova, Sala oglinzilor, joi 28 februarie 2019, de la ora 12.00. Evenimentul este organizat de Editura Corint şi Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Despre carte şi autor vor vorbi istoricul Sorin Damean, scriitorul Mihai Firică şi arh. Emilian Ştefârţă, managerul Muzeului de Artă din Craiova. Evenimentul va fi moderat de către doamna Flori Mihalache, director PR al Editurii Corint. Ediţia este îngrijită de Elena Vijulie.
Despre carte: „Apărută pentru a marca un an de la dispariția regelui Mihai, această carte este rezultatul transcrierii fidele a înregistrărilor audio/video realizate de scriitorul Stelian Tănase cu fostul suveran la Palatul Elisabeta de-a lungul mai multor zile, în aprilie 2005. În paginile ei, regele îşi povesteşte viaţa şi, implicit, viaţa României din vremea sa. Tragedia Regelui Mihai desenează pe fundalul unei întregi epoci un om de o extraordinară forţă morală. Dincolo de istorie şi în pofida ei, regele Mihai este un model. Prin curaj, tragere de inimă și credinţă. Un om care a cunoscut gloria şi sărăcia, viaţa într-o familie mare şi singurătatea absolută. Modest, răbdător, de o majestate naturală. Serios, dar cu un ascuţit simţ al umorului.” (Ed. Corint)
Tot joi 28 februarie a.c., de la 15.30, scriitorul Stelian Tănase va prezenta volumul în cadrul Târgului de carte Gaudeamus 2019 organizat la Craiova, în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”.
Stelian Tănase a absolvit Facultatea de Filosofie din București a Universității din București în 1977. Înainte de 1989, a scris trei cărți, din care două au fost interzise de cenzura comunistă, fiind publicate abia după căderea regimului comunist. Stelian Tănase a fost un participant activ la evenimentele protestatare, revoluționare, din 21-22 decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist totalitar. Imediat după schimbarea regimului, Stelian Tănase a devenit în câteva săptămâni o personalitate de referință a societății civile românești, fiind membru și primul președinte al Grupului pentru Dialog Social (GDS); a fost unul dintre fondatorii și redactorul-șef al revistei „22”, publicată de GDS.
După alegerile din 1996, Stelian Tănase a ieșit din viața politică activă și s-a dedicat activităților sale de scriitor, realizator media, precum și carierei profesionale în domeniul științelor politice. În această perioadă este beneficiarul unor granturi oferite de Școala Woodrow Wilson (1994) și de Fundația Fulbright (1997). În perioada postcomunistă, când mulți dintre participanții la evenimentele revoluționare din 1989 s-au zbătut să obțină avantaje de pe urma participării reale sau fictive la doborârea comunismului, Stelian Tănase a refuzat să capitalizeze statutul de „revoluționar”, fiind implicat în fondarea Asociației Revoluționarilor Fără Privilegii (Președinte – Radu Filipescu; vicepreședinți – Ion Caramitru, Dan Pavel; membri Marius Oprea, Victor Rebengiuc, Stelian Tănase ș.a.m.d.). Una dintre constantele sale preocupări postcomuniste a fost legată de studierea arhivelor comunismului; Stelian Tănase a fost unul dintre primii cercetători români care au intrat în arhivele fostei poliții politice, Securitatea; pe vremea când era deputat, a făcut numeroase cereri către autorități pentru a i se permite accesul la arhivele SRI, unde erau păstrate dosarele Securității, iar până la urmă a obținut accesul, cu mult înaintea altor cercetători. Studiul arhivelor Securității s-a concretizat în publicarea a numeroase cărți despre personalitățile urmărite de Securitate (vezi mai jos, „Opera literară și științifică”). Una dintre cele mai mari surprize ale cercetării arhivelor a fost legată de descoperirea faptului că unul dintre cei mai vechi prieteni ai săi și coleg de facultate îl monitorizase și îl „turnase” la Securitate [9], chiar și în ultimele săptămâni ale regimului comunist. A obținut doctoratul în sociologie politică la SNSPA în 1996. În 1997, este profesor delegat la UCLA. În prezent, este profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București. A susținut conferințe la Roma, Paris, Oslo, Viena, Budapesta, Washington, precum și la prestigioase universități americane: Berkeley University, UCLA, Standford University, New York University, Columbia University, Maryland University Washington DC, The New School for Social Research, New York. Este laureat a numeroase premii de televiziune și premii literare. Lucrează ca editor coordonator al revistei Sfera Politicii. În iunie 2014, cele două camere reunite ale Parlamentului României au votat numirea lui Stelian Tănase în funcția de Președinte al Societății Române de Radio și Televiziune. În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie ce a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Ofițer cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României.
Activitate mediatică intensă şi corectă. Opera lui Stelian Tănase are trei părți importante: textele ficționale (literatura), textele nonficționale (știință politică, istorie, cercetarea arhivelor), memorialistica. O parte semnificativă dintre cărțile nonficționale reprezintă rodul cercetărilor de decenii făcute de Stelian Tănase în arhivele comunismului românesc, arhivele PCR și arhivele fostei poliții politice, Securitatea. Despre romanele lui Stelian Tănase au scris mai mulți critici.
Cărțile lui Stelian Tănase (Opera literară, ştiintifică şi memorialistică):
– Luxul melancoliei, Cartea Românească, 1982; ediția a II-a, 1993;
– Corpuri de iluminat, Cartea Românească, 1990; ediția a II-a, Allfa, 1998; ediția a III-a, Polirom, 2004; ediția a IV-a, Humanitas, 2008 (scris între anii 1984-1987);
– Playback, Ed. Fundației Culturale Române, 1995; ediția a II-a, Paralela 45, 2004; ediția a III-a, Humanitas, 2008;
– Maestro, Polirom, 2009;
– Dracul și mumia, 2010;
– Moartea unui dansator de tango (Editura Corint, 2011);
– Eseuri istorico-politice.
Memorialistică
– Șocuri și crize (articole politice, Staff, 1993);
– Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986–1990 (Institutul European, 1995);
– Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste (Humanitas, 1999);
– Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat (Humanitas, 1997, ed II-a Humanitas, 2003;
– Sfidarea memoriei (convorbiri cu Alexandru Paleologu), (Du Style, 1996);
– Revoluția ca eșec. Elite și societate (studii politice), (Polirom, 1996);
– L.A. vs. N.Y. Jurnal american (Polirom, 1998);
– Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948–1965 (Humanitas, 1998);
– Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii (Compania, 2002). Un volum care conține citate din dosarul său de Securitate;
– Zei și semizei. La început de secol (2004);
– Clienții lu’ tanti Varvara (Editura Humanitas, 2005);
– Avangarda românească în arhivele Siguranței (Editura Polirom, 2008);
– Racovski. Dosar secret (Editura Polirom, 2008);
– Cioran și Securitatea (Editura Polirom, 2008);
– Panait Istrati. Dosar de Siguranță (Editura Polirom, 2008);
– „Dosarul Brucan – Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989)” – coordonator, Editura Polirom, 2008 [29];
– Istoria politică a căderii regimurilor de stat comuniste (Editura Humanitas, 2009).
