Infecția neuroinvazivă cu virusul West Nile a luat amploare în județul Dolj. O femeie, de 74 ani, din Poiana Mare a decedat, iar din luna mai și până acum 22 de doljeni s-au infectat cu West Nile.
Jan Pîrgaru, directorul executiv adjunct de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, a precizat vineri, în cadrul ședinței Consiliului Prefectural că cele mai multe cazuri de West Nile înregistrate în județul nostru au fost la persoane cu vârsta peste 55 ani.
„Raportat la nivelul județului Dolj, ca urmare a metodologiei de supraveghere epidemiologică stabilită de către organele sanitare centrale, respectiv Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică din București, metodologie care a fost elaborată pe baza directivei în domeniu a Uniunii Europene, s-a înregistat din luna mai și până în prezent, în județul nostru, un număr de 22 de cazuri de neuroinfecție cu virusul West Nile, dintre care 6 cazuri în Municipiul Craiova, câte 2 cazuri în Bucovăț, Dăbuleni, Drăgotești și câte un caz în Almăj, Băilești, Calafat, Calopăr, Daneți, Galicea Mare, Plenița, Răcarii de Jos, Valea Stanciului și ultimul caz din Poiana Mare care, din păcate, a decedat joi. Este vorba despre o femeie de 74 de ani și am primit confirmarea, de la Institutul Cantacuzino din București, că decesul a fost cauzat de virusul West Nile. La cele 22 de cazuri confirmate, repartiția acestora pe grupe de vârstă se prezintă astfel. Un caz la 25-34 de ani, 2 cazuri în grupa de vârstă 45-54 de ani, 11 cazuri la grupa de vârstă 55-64 de ani și 8 cazuri la grupa de vârstă peste 65 de ani care include și decesul relatat mai devreme. Raportat la sex, 14 cazuri s-au manifestat la persoanele de sex masculin și 8 cazuri la persoanele de sex feminin. Ca formă de boală, 11 cazuri au fost forme severe de meningo-encefalită, iar 11 forme medii. Nu s-au înregistrat forme asimptomatice. Toate cazurile au fost analizate. După internarea la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase s-au prelevat probe de sânge care au fost transmise la Institutul Cantacuzino din București. Ulterior prin teste specifice de biologie moleculară au identificat virusul și ne-au transmis confirmarea acestuia la persoanele bolnave”, a declarat dr. Pîrgaru.
Conform acestuia numărul cazurilor a crescut simțitor în acest an, anterior media de îmbolnăviri pe sezon fiind de 7-8 cazuri.
„Cred că este vorba de o mutație genetică la nivelul lor. Se pare că s-au adaptat climatologic, condițiilor de mediu și față de acțiunea repelenților. Este ceva foarte ciudat”, a afirmat Jan Pîrgaru.
El a vorbit și despre modul în care este transmis acest virus și cum ne poate afecta.
„Transmiterea virusului se realizează prin înțepătura de țânțari infestați care la rândul lor îl contactează de la păsările infestate. Rezervorul natural al virusului este constituit din păsări domestice și sălbatice, dar mai ales din păsările migratoare, care au contribuit foarte mult la răspândirea intercontinentală a virusului. Virusul nu se manifestă la păsări deoarece acestea au dezvoltat o imunitate foarte puternică de-a lungul timpului. Acest virus, care este un agent patogen responsabil de transmiterea la om prin înțepătura de țânțar infestat, a fost descoperit, în 1937, în West Nile din Uganda, iar importanța sa științifică și epidemiologică a fost acordată mai ales în anul 2002, când a produs o adevărată epidemie de-a lungul Coastei de Est a Statelor Unite. Au fost înregistrate 480 de cazuri, dintre care au fost confirmate 24 decese la organisme cu multiple afecțiuni organice, cu deprimarea sistemului imunitar. Perioada de incubație reprezintă momentul înțepăturii de țânțar, când omul este infestat, și apariția primelor semne de boală care se văd în timp de 13-14 zile. Formele de boală pot fi asimptomatice, când practic pacientul nici nu știe că este infestat, înseamnă că sistemul imunitar este foarte bine pus la punct și atunci, prin anticorpii specifici se apără față de infecția respectivă. Există forme medii de boală cu tulburări medii neurologice și gastrointestinale, care sunt tratate la domiciliu, dar și formele grave, la organismele cu multiple afecțiuni de sistem sau afecțiuni cronice degenerative care induc o imunodeprimare și la care virusul devine extrem de virulent și afecteză în mod deosebit țesutul nervos, respectiv creierul, măduva spinării și învelișul acesteia, practic cele trei foițe meningeale. De asemenea, aceste forme deosebit de severe se manifestă prin meningite, encefalite sau meningo-encefalite. Deși se aplică tratamente de ultimă generație, din cauza sistemului imunitar prăbușit, se depistează în cele mai multe cazuri decese”, a mai spus directorul adjunct al DSP Dolj.
