Un an și șapte luni a durat până când proiectul de reabilitare a Parcului „Nicolae Romanescu” să fie finalizat. Recepția a fost încheiată în urmă cu circa două săptămâni, cu anexă, iar constructorul a avut la dispoziție șapte zile pentru a remedia deficiențele constatate. În momentul de față, Parcul „Nicolae Romanescu” este gata să treacă în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova, lucru supus votului consilierilor locali în ședința ordinară de astăzi.
Parcul „Nicolae Romanescu”, construit între anii 1901 și 1903 de către arhitectul peisagist francez Edouard Redont, a cărui reabilitare a pornit în luna octombrie 2015 la inițiativa fostului primar Lia Olguța Vasilescu, a fost, în cele din urmă, recepționat în mod oficial.
Ce deficiențe s-au constatat la recepție?
Comisia de recepție s-a întrunit și a întocmit procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor la data de 8 mai, cu anexă, având în vedere că au mai fost lucruri de remediat, însă chestiuni care nu puneau în pericol siguranța proiectului. Comisia s-a întâlnit din nou în data de 17 mai, atunci când a constatat că aspectele solicitate au fost remediate.
„În urma examinării, Comisia de recepție a constatat că au fost remediate toate obiecțiunile semnalate în Anexa nr. 2 la Procesul Verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 55046/08.05.2017”, se arată în procesul verbal de stingere. Printre lucrurile de remediat reamintim pavajul de la stația de autobuz, 2 geigere înfundate, lipsa de aspersoare, etanșarea la bază a unor fântâni de apă potabilă, borduri deplasate, dar și lipsa unui coș de gunoi. Mai mult, în lista comisiei apare și un „scris obscen pe gard – Valea Fetii”, ceea ce înseamnă că nu chiar toate remedierile au fost necesare din cauza constructorului.
Parcul, un mare șantier pentru un an și ceva
Valoarea totală a proiectului, realizat de asocierea Mitliv Exim SRL – Civitas Systems SRL – R&A Partners SRL, este de 40.320.578,97 lei, adică de 48.798.354,25 lei cu TVA. Acesta a inclus reabilitarea aleilor carosabile şi pietonale, podurile, podeţele şi pasarelele. Podul Suspendat nu a fost, însă, inclus, având un proiect separat de reabilitare. Constructorul a mai intervenit pe reţeaua de alimentare cu apă potabilă, reţeaua de canalizare, reţeaua de irigaţii, amplasând sute de stâlpi de iluminat și 99 de camere video, dintre care 77 fixe și 22 mobile, pentru supravegherea zonei.
Proiectul a mai inclus reabilitarea/recondiţionarea cascadelor şi căderilor de apă existente, reabilitarea şi reintegrarea elementelor de mobilier urban: bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare, montarea de fântâni cu apă potabilă cu model specific istoricului obiectivului. Totodată, nu a fost uitat nici reabilitarea construcţiilor existente: Casa Grădinarului, pavilioanele rustice, glorieta, pavilionul de la Debarcader, construindu-se și foișoare noi cu stuf adus din Delta Dunării.
Un aspect care a ținut în loc destul de multe luni proiectul de reabilitare a parcului a fost un aviz necesar de la Ministerul Culturii, care să dea o soluție asupra culorii gardului de la lacul lebedelor. Acesta a sosit la aproximativ șase luni de când primăria l-a solictat. În cele din urmă, gardul a fost realizat.
Întregul amplasament va fi dat în administrarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova, consilierii locali ai municipiului urmând să-și exprime votul în acest sens la ședința ordinară de astăzi. Predarea-primirea bunurilor existente în parc ar urma să se facă prin proces verbal de predare-primire încheiat între părţi, în termen de 30 de zile de la aprobarea hotărârii de consiliu local.
În ceea ce privește Hipodromul, acesta nu a fost cuprins în proiectul de reabilitare a Parcului „Romanescu” deoarece el nu se află în administrarea municipalității, fiind al Ministerului Tineretului și Sportului. Primăria Craiova, însă, a spus în mai multe rânduri că dorește să îl preia pentru a-l reabilita, dorind să îl introducă în circuitul de competiții internaționale.
Povestea unei bijuterii
În 1898, după desemnarea lui Nicolae Romanescu ca primar al Craiovei, se votează un proiect de modernizare a oraşului, unul dintre obiectivele programului fiind acela de a se înfiinţa parcuri şi grădini. Pentru a-şi pune în practică ideea de înfrumuseţare a oraşului, Nicolae Romanescu avea nevoie şi de această zonă. Arhitectul desemnat pentru realizarea acestui proiect a fost Edouard Redont, cel care a proiectat si Expoziţia Naţională din Parcul Carol – Bucureşti. Parcul a fost inaugurat în anul 1903. Edouard Redont a dus proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris (1900), iar proiectul a fost premiat cu Medalia de Aur. Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere. Redont a dat dovadă de geniu la momentul întocmirii proiectului, venind cu idei foarte îndrăzneţe: au fost aclimatizate sute de specii de arbori, care în mod normal nu cresc în condiţiile climatice ale României, a redesenat lacul, a proiectat Podul Suspendat, a proiectat Castelul, a improvizat dealuri şi văi, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 de kilometri lungime, totul fiind lucrat în cel mai mic amănunt.
