Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova cu privire la posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese de către fostul director al Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Mircea Cornişteanu. Acesta este acuzat de către ANI că a obţinut foloase materiale pentru sine de peste 180.000 lei.
Concret, ANI arată că Mircea Cornişteanu, în calitate de director, a semnat contracte cu el însuşi, pentru regizare unor piese care au fost puse în scenă la naţionalul craiovean. Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova şi în ceea ce îi priveşte pe Ștefănescu Ilarian şi Mănescu Gabriel, persoane cu funcţii de conducere din cadrul Teatrului Naţional “Marin Sorescu” Craiova, aceştia fiind acuzaţi tot de conflict de interese.
În ceea ce îl priveşte pe Cornişteanu, ANI arată că acesta “ a încheiat trei contracte (semnate atât în calitate de reprezentant legal al Teatrului Naţional 'Marin Sorescu' Craiova, cât şi în nume propriu) şi a aprobat (în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Teatrului Naţional 'Marin Sorescu' Craiova) încheierea a 18 contracte în valoare totală de 182.153 lei, între Teatrul Naţional 'Marin Sorescu' Craiova şi persoana fizică Cornişteanu Mircea-Mihai). De asemenea, întrucât în perioada exercitării funcţiilor de conducere, aceasta a îndeplinit acte prin care a obţinut, direct, foloase materiale pentru sine în sumă totală de 182.153 lei (în temeiul contractelor încheiate) CORNIȘTEANU MIRCEA-MIHAI a încălcat, astfel, şi legislaţia privind conflictul de interese atât în materie penală”.
Despre Ștefănescu Ilarian şi Mănescu Gabriel, inspectorii de integritate spun că, în perioada exercitării funcţiilor de conducere, aceştia au îndeplinit acte prin care s-au obţinut, direct, foloase patrimoniale pentru Mircea Cornişteanu (superiorul lor ierarhic direct).
“Astfel, Ștefănescu Ilarian a semnat 26 contracte încheiate între Teatrul Naţional şi persoana fizică Cornişteanu Mircea-Mihai, iar Mănescu Gabriel a semnat un contract încheiat între aceleaşi părţi (în condiţiile în care încheierea acestor contracte nu a fost aprobată de Consiliul de Administraţie al Teatrului şi nu există alte acte administrative privind aprobarea încheierii) în baza cărora CORNIȘTEANU MIRCEA-MIHAI a încasat suma totală de 94.069 lei”, precizează ANI.
Cornişteanu: „ Am muncit pentru acei bani, legea este absurdă”
Mircea Cornişteanu, spune că îşi va căuta dreptatea în instanţă, dar şi că legea este „strâmbă”, oamenii de teatru încercând de mai mult timp să o schimbe.
„Eu am aflat din comunicatul de presă de opinia ANI. Mă aşteptam să apară o decizie a ANI pentru că de un an durează cercetarea. Merg pe căile legale. Nu sunt primul care este în situaţia aceasta. A fost şi directorul Operei din Cluj, care a câştigat procesul în instanţă. Este vorba de contracte prin care eu, în calitate de regizor, am realizat spectacole la Teatrul Naţional din Craiova unde eram şi director. Și, problema este că am fost remunerat pentru asta. Trebuia să fac gratis sau să nu lucrez în teatrul unde sunt director. Este o lege strâmbă. De multă vreme UNITER şi toţi cei care reprezintă artiştii, se luptă să scoată de sub incidenţa Codului Penal această chestie absurdă. De exemplu, dacă marele regizor Andrei Șerban este directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, aşa cum a fost-pe vremea lui nu era legea aia- el n-ar fi avut voie din cauza legii acesteia să lucreze în teatrul unde este director. Nu am făcut contracte să furnizez eu nu ştiu ce servicii. Nu! Totul se leagă de contractele mele de colaborare în calitate de regizor cu Teatrul Naţional din Craiova. Evident că nu mi se pot reproşa foloase necuvenite pentru că am muncit pentru acei bani şi, mai mult, am lucrat la tarife incomparabil mai mici decât cele pe care le primesc în alte teatre. Toate documentele există, mergem în justiţie să vedem ce va decide justiţia”, a precizat Mircea Cornişteanu.
Potrivit art. 301 din Codul Penal al României, 'Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică'.