Primăria Craiova nu poate accesa prea mulţi bani europeni în ciclul financiar deschis în 2014, asta pentru că o mare parte dintre axele financiare existente nu cuprinde ceea ce Craiova are nevoie. Totuşi, după cum a explicat primarul Lia Olguţa Vasilescu, se va încerca obţinerea de fonduri europene pentru zonele defavorizate ale Craiovei, pentru mijloace de transport în comun, dar şi pentru şcolile şi liceele tehnologice. Investiţiile pe bani europeni vor continua şi cu firul Izvarna II. Din câte se pare, până la momentul actual, clădirea ce găzduieşte Opera Română şi Colegiul „Carol I”, una cu risc, va fi reabilitată din bugetul local, la fel şi clădirile primăriei de pe strada Al.I. Cuza, cât şi extinderea Centrului Istoric.
Cele două clădiri ale Primăriei Craiova de pe strada Al.I. Cuza, dar şi Opera Română Craiova şi Colegiul Naţional „Carol I”, două instituţii care se găsesc într-o clădire cu risc, ar urma să fie reabilitate din bani de la bugetul local. Asta pentru că singura axă pe fonduri europene deschisă până acum, pe ciclul de finanţare 2014-2020, permite reabilitarea de clădiri monumente-istorice, însă numai până în valoarea de cinci milioane de euro per proiect.
„Din păcate, Craiova nu se poate încadra la nimic din aceste monumente istorice. Dacă clădirile primăriei de pe Al.I. Cuza ar fi putut să intre pentru că ne încadram până în cinci milioane de euro, am constatat în ghidul de finanţare că un astfel de tip de instituţii publice nu este eligibil. Cu alte cuvinte, va trebui să le reabilităm pe fondurile municipalităţii. De asemenea, ne gândisem la reabilitări pentru Colegiul „Carol I” şi Opera Română tot pe fonduri europene. Este finalizată partea de DALI (Documentaţiile de Avizare ale Lucrărilor de Intervenţie – n.r.), am mai avut nişte discuţii pentru că ea a intrat în PT (proiectare tehnică – n.r.) în urmă cu aproximativ o lună şi jumătate, însă nu era prinsă valoarea minimă a investiţiei, doar valoarea maximală, motiv pentru care a trebuit să respingem proiectul şi să îl retrimitem la proiectant, ca să ne dea şi o valoare minimă a investiţiei. Din păcate, nici aceasta nu poate fi făcută pe fonduri europene pentru că acolo există două instituţii şi nu se poate sparge devizul de lucrări. Clădirea va trebui tratată ca un tot unitar. Este clar că suma de cinci milioane de euro pentru Operă sau pentru „Carol I” era imposibil de accesat, însă acum, din câte am văzut la documentaţia de DALI care ne-a fost transmisă, valoarea minimală a investiţiei este undeva până în zece milioane de euro, ceea ce ne face să credem că de la sfârşitul acestui an, când se va termina şi proiectul tehnic, vom putea să intrăm cu reabilitarea acestei clădiri monument pe fonduri de la municipalitate. Nu va afecta foarte mult bugetul local, este o investiţie pe care ne-o putem permite”, a explicat primarul Lia Olguţa Vasilescu.
„Piaţa Veche nu poate să mai rămână atât de urâtă”
Alte investiţii pe care municipalitatea şi le dorea făcute pe fonduri europene sunt cele două pasaje peste calea ferată, în zonele Gârleşti şi Bordei. Din păcate, nici acestea nu sunt eligibile, aşa că va trebui să fie făcute tot din bugetul local. În aceeaşi situaţie se găseşte şi extinderea Centrului Istoric al municipiului Craiova, fără ca zona vizată să fie transformată într-una pietonală. În acest context, se va încerca găsirea unei soluţii pentru Piaţa Veche, una dintre cele mai vechi zone ale oraşului, dar care acum arată extrem de rău.
„Vrem să facem şi o extindere a Centrului Istoric. Nu mai există o axă pentru aşa ceva şi, oricum, noi nu am putea să mai mergem cu extinderea pietonală a Centrului Istoric. Însă ne-am gândit, în afara faptului că zona nu este pietonală, că o putem reabilita după modelul Centrului Istoric. Este vorba despre strada Unirii până spre Parcul „Nicolae Romanescu” şi despre Piaţa Veche, unde la ora actuală sunt nişte chioşcuri care arată foarte rău. Ele au fost vândute unor persoane în urmă cu câţiva ani, însă terenul este al municipalităţii. Fie le vom prezenta un proiect despre cum trebuie să arate zona şi, dacă ele sunt de acord să reabiliteze aceste chioşcuri şi să le transforme conform proiectului, va rămâne aşa. Dacă nu, probabil că vom merge pe expropriere, pentru că este clar că acea zonă protejată nu poate să mai rămână atât de urâtă cum este”, a mai detaliat edilul.
Autobuze şi tramvaie noi, aducţiunea Izvarna II, reabilitare de licee şi şcoli tehnologice
Ceea ce se poate face, însă, pe fonduri europene, în Craiova, sunt mai multe proiecte de interes public. Unele dintre ele, pentru care Regia de Transport Craiova a fost transformată în SRL, vizează achiziţia de noi mijloace de transport în comun şi reabilitarea a două obiective importante.
„Aşteptăm să se deschidă axa pe transporturi, unde ne-am gândit să accesăm bani pentru 50 de autobuze noi şi aproximativ zece tramvaie noi, pentru reabilitarea unei părţi din linia de tramvai care nu a fost reabilitată pe vechiul ciclu financiar european şi, de asemenea, nişte reparaţii la depoul RAT. Suntem gata cu Planul de Mobilitate, suntem primul oraş din România care a terminat acest plan, de altfel obligatoriu pentru a accesa aceşti bani. Când vom avea ghidul, putem deja să dăm drumul la licitaţii pentru aceste lucruri”, a explicat Vasilescu.
Totodată, pe fonduri europene ar urma să fie reabilitate şi mai multe unităţi de învăţământ, mai exact şcoli şi licee cu profil tehnologic.
„Aici nu se încadrează clădirile de tip monument istoric, însă noi le-am prins pe absolut toate. De asemenea, vrem să continuăm proiectele pe care le-am început în ciclul financiar trecut. Vorbim despre reabilitarea Firului II Izvarna şi a construcţiei acestui fir. Vorbesc despre reabilitare pentru că o parte de câţiva kilometri a fost deja construită în urmă cu foarte mulţi ani, dar nefiind făcută construcţia până în municipiul Craiova, ea are nevoie şi de reabilitare, şi de extindere către municipiul Craiova, un proiect de 123 de milioane de euro care este cel mai mare din Europa de Est şi pe care noi l-am început deja în vechiul ciclu financiar. Acum se lucrează la studiul de fezabilitate, sperăm ca anul acesta să putem să dăm drumul la licitaţii, ca acest tronson să fie gata după anul 2018. De asemenea, introducerea reţelelor de utilităţi în zonele care au rămas neacoperite. De apă nu mai este vorba, pentru că vom termina aceste lucrări până la 30 iunie, dar este vorba despre canalizare. Au mai rămas aproximativ 10-15 procente din municipiul Craiova unde trebuie continuată această extindere pe fonduri europene”, a spus primarul.
Planuri pentru zonele defavorizate
Totodată, un proiect avut în vizor de către municipalitate este străpungerea de pe strada Traian Lalescu, astfel încât aceasta să iasă în Calea Bucureşti. Nu în ultimul rând, şi pentru cartierele defavorizate există un plan.
„Există trei axe deschise pe care se pot construi grădiniţe, centre medicale, pe care se pot face asfaltări sau se pot introduce utilităţi. Suntem foarte deschişi pentru a face lucruri bune pentru comunităţile de acolo. Aici ar putea să intre tot ceea ce înseamnă zona de periferie: Cernele, Rovine II, Brestei, Faţa Luncii, zona dinspre Cârcea, care este, de asemenea, defavorizată. Va trebui, însă, să scoatem la licitaţie un studiu, iar după aprobarea acestuia, vom putea să accesăm aceste axe. Însă aici este vorba despre anul viitor, minim, în care putem să intrăm pe aceste axe de finanţare”, a spus edilul.
„Până acum, nu am primit nici un fel de termeni tehnici pentru spitalul regional”
Nu în ultimul rând, pe fonduri europene ar urma să fie ridicat şi spitalul regional despre care se tot vorbeşte în ultimii ani. Primarul recunoaşte că axele de finanţare pentru acest ciclu nu sunt de mare ajutor, dar reaminteşte că acest spital este deja prins cu finanţare şi trebuie doar ca autorităţile competente să transmită exact către autorităţile publice locale specificaţiile tehnice pentru viitoarea unitate spitalicească.
„Nu ne ajută foarte mult axele de finanţare care au fost deschise, pentru că, pentru ceea ce avea nevoie municipiul Craiova în continuare nu prea au fost făcute negocieri cu Uniunea Europeană. Însă un lucru foarte important, care ne lipseşte în oraş şi care va trebui să fie construit în perioada următoare, este spitalul regional. Noi am discutat deja cu Consiliul Judeţean Dolj, avem şi noi un teren, are şi CJ două terenuri pe care le poate pune la dispoziţie. Deocamdată, nu am primit până acum nici un fel de termeni tehnici ca să ştim de ce tip de teren au nevoie”, a conchis Lia Olguţa Vasilescu.
