Ziua Mondială a Meteorologiei – prognoze sumbre pentru viitor

Redactia
6 Min Read

Începând cu anul 1961, la 23 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Meteorologiei. În fiecare an, cu prilejul acestei zile, Organizaţia Meteorologică Mondială, propune spre dezbatere o temă de interes general, fiind organizate conferinţe şi simpozioane pentru specialiştii din domeniu, dar şi pentru publicul larg. În acest an, evenimentul s-a desfăşurat sub deviza „Adaptarea societăţii la un viitor mai cald, mai uscat, mai umed”.

“După cum ştiţi, în fiecare an la 23 martie, pe plan mondial, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Meteorologiei. Noi, în România, avem această sărbătoare la sediul central din Bucureşti al Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi în cele 7 sedii regionale din ţară respectiv Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania N-Transilvania S, Moldova, Dobrogea şi Muntenia, unde se organizează manifestări de acest gen. Tema, de anul acesta “Adaptarea societăţii la un viitor mai cald, mai uscat, mai umed”, are legătură, în primul rând, cu evenimentele anului 2015, un an al extremelor, un an foarte cald, caracterizat de perioade de secetă, perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Să avem un an mai bun, să fim sănătoşi şi vă mulţumesc pentru prezenţă”, a declarat directorul CMR Oltenia, dr. Cristina Burada.

Studiile realizate în ţara noastră cât şi în străinătate ne arată că schimbările climatice afectează mediul nostru natural. Specialiştii avertizează că în prezent, Terra este deja cu 1 grad Celsius mai caldă decât la începutul secolului XX. Din cauza emisiilor din trecut şi prezent trebuie să ne pregătim pentru un viitor în care vor fi mai multe zile caniculare, mai multe nopţi calde şi mai multe valuri de căldură. Acestea vor afecta sănătatea populaţiei şi vor tensiona societatea umană.

Policlinica Buna Vestire Craiova

“Prima întrebare pe care ne-o punem fiecare legat de schimbările climatice este aceea dacă suntem deja într-o perioadă în care este mai cald, mai ploios, dacă au apărut ceva extreme. Studiile arată că da. Spre exemplu, pentru perioada 1980-2010, analiza observaţiilor arată că temperatura medie globală a crescut cu 0,85 grade. În Europa a crescut cu 1 grad. În România, analiza observaţiilor arată o creştere în medie a anumitor parametrii de interes. Spre exemplu, în temperatura medie, sunt tendinţe semnificative de creştere în aproape toată ţara. La precipitaţii, în ceea ce priveşte cantitatea medie de precipitaţii, tendinţa este de scădere în special în Sud, unde ne interesează şi puţin în Est, În rest nu sunt tendinţe semnificative. În ceea ce priveşte numărul de zile cu strat de zăpadă, aşa cum am observat şi noi, acestea prezintă o tendinţă de scădere. Numărul de zile cu temperatură maximă negativă are o tendinţă de scădere în aproape toată ţara, inclusiv în zona noastră, în timp ce numărul de zile din an cuprinse în valul de căldură, deci cu temperaturi mai mari de 35 de grade este în creştere în toată ţara şi în mod particular în partea de Sud a ţării”, a declarat dr. Liliana Velea reprezentant ANM Bucureşti.

Semne deosebit de nefaste se anunţă şi în decursul acestei veri. Meteorologii spun că luna iulie a anului 2016 va fi mult mai caldă şi mult mai aridă decât cea din 1895, de când s-a început colectarea datelor meteo în SUA. Alte probleme avute în vedere de specialişti se referă la fenomenul de secetă ce necesită din partea statelor politici eficiente dar şi prevenţie din partea oamenilor de rând.

„Amplificarea fenomenului de secetă, industrializarea galopantă, despăduririle şi secarea de zone umede în căutarea de noi terenuri agricole fertile alături de exploatarea marilor cursuri de apă în interes industrial şi agricol duc la creşterea sigură a instalării unei secete generalizate pe întreaga planetă. Dacă inundaţiile afectează unele părţi ale lumii, seceta acutizată îşi va face simţită prezenţa în altele. Simpla parcurgere a unui raport de specialitate va da fiori oricui. Până în anul 2100, nivelul secetei din anumite regiuni de pe glob va atinge valori nemaiîntâlnite. Conform unor estimări, în următorii 30 de ani omenirea se va confrunta cu o criză fără precedent a apei şi implicit a alimentelor care nu va fi numai una umanitară şi va declanşa şi numeroase războaie”, a declarat dr. Viorel Vătămanu.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Meteorologiei, prefectul judeţului Dolj, Sorin Răducan, a transmis un mesaj: “Salut toţi invitaţii şi mă bucur că sunt gazda acestui simpozion prilejuit de celebrarea Zilei Mondiale a Meteorologiei. În calitatea pe care o am, de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, doresc să-mi exprim recunoştinţa faţă de specialiştii din cadrul Centrului de Meteorologie Regional Oltenia pentru buna colaborare pe care o avem, informaţiile furnizate de dumnealor, fiindu-mi de fiecare dată de ajutor. De asemenea, doresc să le transmit că trebuie să fie conştienţi de faptul că de calitatea informaţiei şi a serviciilor pe care le prestează depinde securitatea vieţii oamenilor, progresul economiei naţionale şi viabilitatea mediului ambient. În numele meu şi al Instituţiei Prefectului judeţului Dolj doresc la mulţi ani, mult succes şi noi realizări în importanta activitate pe care o desfăşuraţi”.

 

Share This Article