Ridicată în urmă cu aproape două secole, Mănăstirea Frăsinei din comuna Muereasca, judeţul Vâlcea, este singurul asezământ din ţară cu un regim strict, asemănător celui de pe Muntele Athos, unde femeile nu au voie să se roage, călugării nu au dezlegare la carne, iar slujbele încep întotdeauna după ora 0.00.
Istoria Mănăstirii Frăsinei, denumire primită datorită pădurilor de frasini din zonă, începe în anul 1710, când doi monahi, anume cuvioşii Ilarion şi Ștefan, s-au retras în aceste locuri singuratice unde au construit un schit.
150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, în urma unei vizite pastorale, a poruncit să fie construită o biserică nouă, impunătoare şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească aici, dorind dezvoltarea întregii aşezări din mijlocul pădurii Muereasca.
Dorinţa Sfântului Ierarh a fost împlinită în anul 1859, când au început lucrările noului lăcaş. Pictura Mănăstirii Frăsinei este realistă, în stil academic, predominând culoarea albastră şi este realizată de renumitul pictor Mişu Pop. După ce se fac ultimele finisări ale construcţiei ce a luat naştere pe acele meleaguri, Sfântul Calinic hotărăşte sfinţirea acestei mănăstiri urmând ca biserica să aibă hramul “Adormirea Maicii Domnului”.
Una din dorinţele Sfântului Calinic a fost ca în noua ctitorie să fie introdus un legământ aspru care se practică şi în mănăstirile din Muntele Athos, în acest scop aducându-l din Athos pe fostul său ucenic, Policarp Nisipeanu. Astfel, slujbele de noapte începute prin Policarp şi ucenicii săi dăinuie şi astăzi.
O vorbă din bătrâni spune că Sfântul Calinic nu şi-a făcut cunoscută dorinţa de a construi mănăstirea de la prima sa vizită. A plecat aşa cum venise şi apoi a revenit neanunţat, însă de această dată s-a îngrozit de ce a găsit în sfântul lăcaş. O adevarata orgie, cu mâncare, băutură şi femei. Supărarea Sfântului Calinic a fost imensă, atât de puternică încât şi-a transformat mânia în blestem. Nicio femeie nu mai are dezlegare să treacă pragul acestei mănăstiri, iar legenda spune că cine îndrăzneşte să încalce această regulă riscă să se îmbolnavească sau să moară în chinuri groaznice. De-a lungul timpului, pe seama legământului lui Calinic au apărut numeroase legende, iar oamenii locului povestesc că mai multe femei au murit pentru că au ignorat blestemul şi au urcat la mănăstirea din deal.
Calinic a aşezat o piatră de legământ la aproximativ doi kilometri de mănăstire, gravând cu litere chirilice un greu blestem pentru cine încalcă legământul, dar şi binecuvântare pentru cine-l respecta.
Despre minunile făcute de icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Frăsinei s-a dus vestea în ţară. Mulţi credincioşi spun că li s-au îndeplinit dorinţele şi au scăpat de necazuri după ce s-au rugat la această icoană.
“Am fost la această mănăstire şi m-am rugat. La scurtă vreme mi-a răspuns pentru ce m-am rugat în biserică şi mi-a venit ideea să fac o fotografie la icoana asta şi m-am gândit s-o mai dau şi la alţi oameni. Mănăstirea se află în comuna Muereasca, judeţul Vâlcea, şi a fost ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Femeile nu au voie să intre acolo, iar în urma acestui legământ al Sfântului Calinic de la Cernica, femeile care îl încalcă au parte de câte un necaz, de o nefericire. Iconiţa aceasta e destul de rară, nu se găseşte pe internet”, a spus un credincios care s-a rugat la Mănăstirea Frăsinei. De asemenea, o altă credincioasă relatează: “Eram foarte supăraţi că nu ne binecuvânta şi pe noi Doamne-Doamne cu un copil şi la îndrumarea unei colege (foarte credincioasă) de serviciu am trimis şi eu o rugăciune pentru această dorinţă la mănăstire (asta fiind prin decembrie 2005). Mă mai rugasem la multe bisericii, cu ritualurile cuvenite, însă…nimic. Ei bine, vă spun sincer că în primavara lui 2006 eram însărcinată. Nu am putut să nu mă gândesc imediat că este răspunsul rugăciunii trimise cu atâta speranţă la această mănăstire. Și iată motivul vizitei la lăcaşul sfânt, cu bebe, cu tot, ca să lasăm şi noi ceva pe acolo drept mulţumire pentru rugile ce ne-au ajutat”.
Mănăstirea Frăsinei este construită în formă de cruce, cu o singură turlă centrală şi păstrează împărţirea clasică cu pridvor, pronaos, naos şi altar, având drept arhitect pe meşterul Costache. Biserica cea veche se află la o distanţă de două sute de metri de noua mănăstire, ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic. În interior, biserica veche păstrează o pictură foarte frumoasă, în stil bizantin.
