Bătălia pentru ocuparea scaunului de rector al Universităţii din Craiova începe astăzi. Dacă nu se întruneşte cvorumul, pe 25 februarie, va fi organizat al II-lea tur de scrutin. La acea dată, chiar dacă nu se întruneşte cvorumul, rectorul va fi ales.
Conducerea executivă a Universităţii este reprezentată acum de profesorul universitar doctor, Dan Claudiu Dănişor, acesta candidând pentru un nou mandat. La funcţie aspiră şi vicepreşedintele PSD Craiova, Cezar Spînu, în prezent prorector, dar şi un alt social-democrat, Romulus Lungu, fost prodecan al Facultăţii de Electrotehnică din Craiova. Pentru a putea candida, cei doi au renunţat, pe moment, la apartenenţa politică.
Avantajul lui Dănişor-investiţiile făcute pe mandatul său
Rectorul Universităţii din Craiova nu deţine nicio funcţie politică. Acesta notează în dosarul său de candidatură, la propunerea vizând strategii ale Universităţii pe termen lung şi mediu şi politici pe domenii de interes ale Universităţii din Craiova faptul că “Universitatea din Craiova trebuie să fie o universitate de cercetare avansată, capabilă să ofere programe de studiu performante, coordonate cu cererile angajatorilor forţei de muncă şi centrate pe nevoile studenţilor”.
Prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor menţionează că trebuie construită o universitate eficientă, internaţională, dotată cu o infrastructură de cercetare, educaţie şi socială la cele mai înalte standarde.
“Pentru a realiza aceste deziderate, trebuie să construim politici pe termen mediu şi lung, bazate pe coordonarea eforturilor şi competenţelor tuturor colegilor noştri, utilizând cât mai eficient resursele materiale şi profitând de caracterul comprehensiv al instituţiei pe care o reprezentăm. Doar acţionând ca o echipă, putem oferi generaţiilor viitoare de studenţi, cercetători şi profesori universitatea performantă pe care o merită. Opţiunile strategice şi politicile universitare care sunt expuse sintetic în cele ce urmează sunt rezultatul muncii unei echipe formate din prorectori şi decani. Ele sunt continuarea firească a măsurilor deja luate de această echipă în ultimii patru ani, care pot fi analizate accesând, pe site-ul Universităţii, rapoartele de activitate prezentate Senatului în această perioadă”.
Cercetarea, pe primul loc
Pe mandatul rectorului s-au făcut numeroase investiţii, centrate mai ales pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. A fost reabilitat Campusul Facultăţii de Mecanică din Craiova, în care s-au investit 10 milioane de euro din fonduri europene, dar şi reabilitarea sediului Facultăţii de Drept şi Știinţe Administrative din Craiova prin Programul Operaţional Regional.
Din 11 februarie au mai fost create încă 5 posturi de cercetător ştiinţific şi 7 posturi de asistent de cercetare, la propunerea actualului rector, transformarea unor posturi vacantate prin pensionare din administraţia Universităţii în posturi de cercetare. Au fost create şi ocupate prin concurs 14 posturi de asistent de cercetare şi au mai fost create încă 5 posturi de cercetător ştiinţific şi 7 posturi de asistent de cercetare.
De asemenea, a fost realizat proiectul Infrastructură de Cercetare în Știinţe Aplicate, în valoare de 55 de milioane de euro. În INCESA funcţionează patru centre de cercetare cu câte trei laboratoare.
“Universitatea din Craiova trebuie să îşi recâştige locul pe care îl merită între universităţile din România din punctul de vedere al performanţei în cercetare. În ultimii patru ani, echipa de conducere a Universităţii a început un program de stimulare a cercetării, care va fi continuat şi perfecţionat, pentru ca instituţia noastră să fie clasată, indiferent de criteriile utilizate, în rândul universităţilor de cercetare avansată. Prima măsură prin care încercăm stimularea cercetării este reorientarea unor fonduri proprii către programele de dezvoltare a cercetării. Această politică a fost posibilă datorită reducerii cheltuielilor cu administraţia Universităţii : personalul administrativ a fost redus cu peste 300 de posturi, au fost renegociate toate contractele pentru utilităţi, obţinând reduceri semnificative ale costurilor, au fost informatizate procedurile administrative etc. Este imperios necesar ca reducerea costurilor administrative să fie însoţită de reorientarea fondurilor către cercetare, pentru a asigura cercetătorilor noştri un start mai performant în competiţiile naţionale şi internaţionale de proiecte de cercetare. Această reducere a cheltuielilor va conduce la o diminuare treptată a contribuţiei facultăţilor pentru fondul centralizat al Universităţii. Calculele Direcţiei economice arată că putem diminua contribuţia facultăţilor cu 1% în primăvara acestui an şi cu 5% în viitorii patru ani, cu condiţia să menţinem direcţia de evoluţie actuală. A doua măsură de stimulare a cercetării a fost transformarea unor posturi vacantate prin pensionare din administraţia Universităţii în posturi de cercetare. Au fost create şi ocupate prin concurs 14 posturi de asistent de cercetare. Prin Hotărârea Senatului Universităţii din 11 februarie 2016, la propunerea mea, au mai fost create încă 5 posturi de cercetător ştiinţific şi 7 posturi de asistent de cercetare. Avantajele creării acestor posturi sunt : degrevarea departamentelor de plata costurilor 3 pentru posturi, ele fiind finanţate din fondul centralizat în locul administratorilor care au ieşit din sistem, stimularea tinerilor absolvenţi să se înscrie în programele de doctorat şi post-doctorat, pentru că au posibilitatea să continue ca cercetători şi utilizarea asistenţilor şi cercetătorilor pentru a funcţionaliza laboratoarele de cercetare nou create în cadrul INCESA sau la nivelul facultăţilor”, se arată în Strategii ale Universităţii pe termen mediu şi lung şi politici pe domenii de interes ale Universităţii din Craiova, semnat de prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor.
100 de posturi de cercetători, scoase la concurs în următorii 4 ani
Se continuă această politică de transformare a posturilor vacantate din administraţie în posturi de cercetare, asigurând încadrarea unui număr cât mai mare de cercetători în cadrul Universităţii.
Ținta strategică în acest domeniu este crearea a peste 100 de posturi de cercetător în următorii 4 ani, care vor putea fi scoase la concurs pentru a atrage tineri cercetători sau care vor putea fi ocupate, prin cumul de funcţii, de către cadrele didactice ale Universităţii. A treia măsură iniţiată de conducerea Universităţii şi care constituie o ţintă strategică pentru următorii ani este încadrarea cercetării din Universitate într-o structură coerentă, care să permită gestionarea mai eficientă a resursei umană, fondurile şi infrastructura destinate cercetării. Acesta este motivul pentru care a fost creat Institutul de Cercetări al Universităţii din Craiova.
O altă măsură iniţiată deja pentru a stimula cercetarea în Universitate este întărirea Școlii Doctorale.
“Am decis ca toate cadrele didactice care reuşesc să obţină abilitarea pentru a conduce doctorate să poată promova la postul de profesor. Pe de altă parte, profesorii universitari care au obţinut abilitarea după ce aveau gradul didactic au primit gradaţie de merit, peste numărul de gradaţii alocat facultăţii. În cadrul politicilor de atragere a fondurilor europene, programele de finanţare a cercetării doctorale şi post-doctorale au devenit prioritare, Universitatea reuşind astfel să atragă fonduri impresionante, care au permis tinerilor cercetători să îşi desfăşoare activitatea în condiţii mai bune şi să obţină venituri suplimentare consistente”.
Laboratoare de testare, la Universitatea din Craiova
„Universitatea a demarat deja un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui centru de transfer tehnologic, finanţat din Programul Operaţional Regional, care să continue eforturile realizate deja în proiectul INCESA şi să ne permită ca, în anumite domenii, să realizăm prototipuri şi să testăm produse. Realizarea acestui proiect va fi o prioritate a Prorectoratului responsabil cu finanţarea din programele europene. Conectându-ne mai bine la mediul economic, aceste laboratoare de testare pot reprezenta o sursă suplimentară de venituri pentru Universitate”.
Centru de transfer tehnologic, la Universitatea din Craiova
Se are în vedere realizarea unui centru de transfer tehnologic care să-i implice, ca acţionari, pe colaboratorii strategici ai Universităţii.
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare în domeniul protecţiei mediului, program care a făcut deja paşi importanţi (proiectul CICAM), va fi reluată cu un management mai bun, printr-o orientare către facultăţile cu profil agro-horticol şi realizarea politicilor de mediu, implicându-i astfel şi pe colegii noştri de la Facultatea de Știinţe Sociale.
“Dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi cercetare aplicată în materia produselor alimentare este o prioritate pentru perioada următoare, având în vedere potenţialul economic al zonei noastre şi succesul programului de studiu respectiv, construirea temei de proiectare pentru un centru pilot fiind deja începută sub coordonarea Facultăţii de Agronomie. Strategia Universităţii va consta în realizarea unei politici coerente de dotare şi dezvoltare a laboratoarelor de licenţă, master şi cercetare, în parteneriat cu mediul economic şi social şi pentru a răspunde nevoilor studenţilor. Realizarea acestei strategii a început sub coordonarea Directorului Institutului de Cercetări al Universităţii din Craiova, se arată în strategie.
Romulus Lungu-plan de management
Fostul prodecan cu baza materialǎ şi probleme studenţeşti, dar şi şef Catedrǎ Avionicǎ (2005-2008), Romulus Lungu arată că se bazează pe experienţa profesional-ştiinţificǎ şi managerialǎ acumulatǎ într-o carierǎ de 36 ani în învǎţǎmântul superior, parcurgând toate treptele didactice de la asistent la profesor universitar. Printre altele, trebuie regânditǎ politica de dezvoltare a Universitǎţii, şi anume trecerea de la dezvoltarea extensivǎ la cea intensivǎ, bazatǎ pe calitate, este de părere candidatul la funcţia de conducere a Universităţii din Craiova. Universitatea din Craiova – o Universitate Internaţională este premisa cu care merge în cursă profesorul Romulus Lungu. De altfel în strategia Universităţii semnată de rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor, se precizează că Universitatea este deja vizibilă pe plan internaţional, însă se continuă demersurile pentru a avea mai multe programe de studiu în limbi străine şi atragerea din ce în ce mult mai mulţi studenţi străini.
Cezar Spînu – mangement antreprenorial
Profesor universitar doctor, Cezar Spînu a menţionat în programul său managerial că este afectată din cauza crizei economice şi Universitatea din Craiova, că este prizoniera unei crize, nu doar financiare, cât şi identitare. Pe de cealaltă parte, afirmă că Universitatea este o insituţie bogată, cu bază materială deosebită, care trebuie valorificată şi că speciaştii Universităţii pot să atragă fonduri europene care să degreveze bugetul Universităţii de efortul investiţional, generând facilităţi formative şi de cercetare de ultimă generaţie. Acesta spune că poate să dezvolte un management antreprenorial, care să permită atragerea de resurse financiare prin valorificarea infrastructurii pe care o au la dispoziţie, terenuri agricole, clădiri, echipamente de cercetare.
