15 ianuarie este o dată cu o semnificaţie importantă la nivel naţional. Anul acesta se împlinesc 166 de ani de la naşterea marelui poet naţional, Mihai Eminescu. Totodată, în 2010 această zi a fost declarată Ziua Culturii Naţionale.
Ziua Culturii Naţionale reprezintă nu numai ziua în care celebrăm naşterea Luceafărului poeziei româneşti, dar şi o zi de reflexie asupra culturii naţionale, în general a esenţei românismului din sufletul fiecăruia dintre noi.
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” marchează aceasta dată importantă şi astăzi organizează o serie de activităţi culturale cu ocazia Zilei Culturii Naţionale şi împlinirii a 166 de ani de la naşterea marelui poet naţional, Mihai Eminescu.
Această zi se doreşte a fi o zi în care românii de pretutindeni îi cinstesc pe cei care de-a lungul timpului au contribuit la desăvârşirea spiritualităţii şi culturii româneşti.
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” în parteneriat cu Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” din Craiova, vă invită la orele 14:00, în sala Acad. Dinu C. Giurescu, la o serie de activităţi la care vor participa preşcolarii de la Grădiniţele ,,Pinocchio” şi ,,Luceafărul” şi elevii de la Şcolile Gimnaziale ,,Nicolae Bălcescu” şi ,,Mircea Eliade”, de la Colegiul Tehnic ,,Costin D. Neniţescu” precum şi de la Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova.
De asemenea, în Salonul Expoziţional al bibliotecii se organizează o expoziţie de carte intitulată „Eminescu-166 de ani de la naştere”, alături de vizionarea unei prezentări pe această temă.
Dintre titlurile expuse menţionăm:
– Eminescu, Mihai, Opere – Poezii, Buc., 1999, Ed. Univers Enciclopedic;
– Eminescu, Mihai, Memento Mori – Postume, Chişinău, 1997, Ed. Litera;
– Coşereanu, Valentin, Ipoteşti – Casa memorială Mihai Eminescu, Buc., 1989, Ed. Sport şi Turism;
– Simion, Eugen, Manuscrisele Mihai Eminescu, Buc., 2007, Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă;
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator şi jurnalist român, considerat de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Tradus în peste 35 de limbi, Eminescu rămâne punct de reper pentru literatura română, cât şi universală.
Lucruri inedite despre poet: Asteroidul Eminescu, dar şi copilul năzbâtios ce prindea şerpi
Sunt însă detalii despre viaţa lui Mihai Eminescu, mai puţin cunoscute. În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obişnuia să îşi sperie tatăl într-un mod cel puţin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă şerpi şi-i punea de vii în apropierea casei sale. Apoi îsi chema tatăl să vadă "ce pasăre a prins" şi stătea deoparte râzând când bărbatul dădea faţa în faţă cu reptilele supărate, scrie www.9am.ro.
La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia "De-aş avea…", scrisă de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însa numele din Mihai Eminovici în Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat şi l-a păstrat pentru totdeauna. Revista mai există şi azi: revistafamilia.ro.
Marele poet Eminescu s-a inspirat când a scris versurile poeziei "Pe lângă plopii fără soţ" de la iubirea sa din acea vreme. Atunci când Eminescu a scris poezia respectivă, era îndrăgostit de Cleopatra Lecca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca şi verişoara lui Caragiale. Domnişoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o stradă încadrată de plopi, pe care Eminescu i-a numărat şi a observat că îi dă un număr fără soţ.
În pofida problemelor sale de sănătate, Mihai Eminescu a scris poezii până în momentul morţii. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morţii, se aflau, scrise de mână, poeziile “Viaţa” şi “Stele în cer”.
Poezia "Kamadeva" este ultima poezie tipărită în timpul vieţii, fiind publicată în revista ieşeană Convorbiri Literare, în data de 1 iulie 1887.
Ultimul articol semnat de Eminescu în ziarul Timpul a apărut în ziua de 28 iunie 1883 (dar a fost datat 29 iunie 1883).
Exista un singur film despre viaţa lui Mihai Eminescu, Luceafărul, regizat de Emil Loteanu, şi apărut în anul 1987.
Mihai Eminescu este membru al Academiei Române încă din 20 octombrie 1948 când a fost ales post-mortem.
Asteroidul Mihai Eminescu. 9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului său nu depăşeste 6 km. Se poate apropia la 140.000.000 km de Pământ. Când a fost descoperit, la 26 martie 1971, de către astronomii americani, aceştia l-au numit simplu 9495.
În anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, preşedinta Comitetului Naţional Român de Astronomie, Magda Stavinschi, a anunţat că Uniunea Astronomică Internaţională (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.
În septembrie 2012, la Chişinău s-a organizat prima ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Conform organizatorilor, 150 de participanţi s-au strâns din opt ţări.
Nu îi plăcea matematica
Matematica era o materie pe care nu o agreea deloc, poetul.
„N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu table pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt ştiinţele cele mai grele de pe faţa pământului… scrie George Călinescu în „Viaţa lui Mihai Eminescu”.
Hobby-urile lui Eminescu
Lui Mihai Eminescu îi plăcea să joace fotbal. Mărturia vine din partea lui Theodor V. Ştefanelli, în „Amintiri despre Eminescu”: „Locuiam în strada Cuciur Mare (din Cernăuţi) şi înaintea locuinţei mele se întindea aşa numita toloacă a oraşului, unde studenţii jucau adese în orele libere mingea. Şi Eminescu era adese printre noi şi juca mingea cu noi”.
Mihai Eminescu era atras şi de sportul minţii. În 1884, poetul se afla în Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi. „Era vizitat des de prieteni, de Pompiliu, Burla, Humpel şi, îndeosebi, jucau şah”, povesteşte George Călinescu în „Viaţa lui Eminescu”.
Prelegeri în cinstea poetului, dar şi slujbă religioasă pentru Eminescu
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” alături de Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Craiovei, organizează astăzi, 15 ianuarie, ora 12:00, în sala Acad. Dinu C. Giurescu, evenimentul Mihai Eminescu şi Biserica Străbună: Prelegeri în cinstea marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu.
În cadrul evenimentului vor fi invitaţi: prof. dr. Tudor Nedelcea, cercetător la Institutul Academic „Nicolăescu Plopşor” din Craiova, istoricul Toma Rădulescu şi vor participa elevi seminarişti ai Corului Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova, dirijat de prof .dr. Victor Şapcă.
Activităţile închinate marelui poet naţional încep cu o slujbă de pomenire la Paraclisul mitropolitan „Maica Precista Dudu”, din Craiova, ora 10:30.
