Miercuri, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi în ultimii ani, craiovenii nu s-au mai înghesuit să ia apă sfinţită de la biserici, de Bobotează. Au aşteptat cuminţi, la rând, pentru a umple sticlele cu apă, chiar dacă vremea nu a fost prietenoasă.
Credincioşii spun că apa sfinţită îi apără de boli.
“ Aghiasma luată în ziua de Bobotează poartă noroc şi ne fereşte de boli. Când ajung acasă stropesc cu ea tocul uşii şi în camere. Apoi, în fiecare dimineaţă, după ce mă trezesc spun „Tatăl nostru” şi beau o gură de aghiasmă”, ne-a afirmat o bătrână.
Unii dintre credincioşi au luat apă sfinţită şi pentru familie, dar şi pentru cunoscuţi.
„Am luat şi pentru cumnata, dar şi pentru vecina, ca să nu mai stea şi ele la rând”, ne-a spus o altă bătrână.
Aghiasma este apă sfinţită de preot în cadrul slujbei Sfeştaniei şi în ziua de Bobotează.
De Bobotează se săvârşeşte "Sfinţirea cea mare a apei".
"Aghiasma, apă sfinţită prin slujbă bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru că ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru că ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii. La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anafora; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie, că întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi îndreptării lor pentru viitor (Constituţiile Apostolice VIII, 29)", susțin preoții, conform creștinortodox.ro.
„Slujba numită "Sfinţirea cea mare a apei" se săvârşeşte de două ori pe an, iar nu o singură dată, după cum se ştie în popor: mai întâi, ea este săvârşită în ajunul Bobotezei, cu această aghiasma mare stropindu-se casele credincioşilor, iar mai apoi, în ziua de Boboteaza (6 ianuarie), aceasta din urmă fiind luate de credincioşi acasă, pentru nevoile de peste an.
Sfinţirea cea mare a apei, săvârşită de preoţi în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiata numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată. În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea în care se sfinţeşte aghiasma mică, apa este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, aghiasma mare are o putere sfinţitoare deosebit de mare, ea purtând în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât aghiasma cea mică.
Fiind sfinţită numai la începutul anului, aghiasma mare este păstrată cu multă grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugăciuni săvârşite peste an: aghiasma mare este folosită în slujba Botezului, la sfinţirea bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir; cu ea se stropesc şi obiectele liturgice şi icoanele ce urmează a fi sfinţite; cu ea se stropesc demonizaţii şi cei vrăjiţi, atunci când li se citesc rugăciunile de dezlegare şi molitfele; ea se foloseşte şi la unele dintre rugăciunile din Molitfelnic, precum cele de deochi şi de curăţire a fântânii, holdelor etc.
În zilele de Bobotează, fiecare creştin este dator să ia acasă aghiasma mare şi să o păstreze într-un loc deosebit şi curat. Cu această ocazie, credincioşii beau aghiasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei şi încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în această perioadă se poate bea aghiasma mare fără post şi spovedanie.
După data de 14 ianuarie, aghiasma mare "se ia numai cu post şi cu spovedanie, întotdeuna înainte de anfură, cu binecuvântarea preotului duhovnic". Unii preoţi obişnuiesc să dea aghiasma mare, după post şi spovedanie, acelora care nu au binecuvântarea de a se împărtăşi cu Sfintele Taine. Cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun, aghiasma mare se poate bea şi în zilele de sărbătoare.
Cu aghiasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădină, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Boboteaza sau periodic). De asemenea, cu pocăinţă şi cu binecuvântarea duhovnicului, aghiasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu darurile dumnezeieşti ale Duhului Sfânt, aghiasma mare a săvârşit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele şi izbăvind din primejdii pe cei credincioşi”, potrivit creştinortodox.ro.
