Baroul Dolj a marcat, joi, Ziua Europeană a Avocaţilor printr-o dezbatere ce a avut ca temă ”Libertatea de exprimare”. Tema a fost propusă de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) în considerarea evenimentelor din acest an, care au impulsionat dezbaterile în ceea ce priveşte libertatea de exprimare: Hotărârea pronunţată de Marea Cameră a CEDO în cauza Morice contra Franţei şi atacul asupra redacţiei Charlie Hebdo din Paris.
„Este o zi plină de semnificaţii măcar doar dacă ne gândim că pe 10 decembrie 1948 a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Iată de ce s-a apreciat de către Consiliul Barourilor Europene că o astfel de zi merită pe deplin să fie şi Ziua Avocatului. În acest an avem ca temă libertatea de exprimare a avocatului.
Pornind de la cauza Morice contra Franţei vrem să lămurim limitările juridice, pe de o parte în sensul de a recunoaşte rolul esenţial al avocatului, dar, pe de altă parte, totuşi a nu stingheri autoritatea şi imparţialitatea instanţelor judecătoreşti. În contextul acestei situaţii în care ne aflăm, de spectacol judiciar transmis prin mass-media, evident că trebuie identificate aceste limite”, a declarat av. Lucian Săuleanu, decanul Baroului Dolj.
De-a lungul anilor Baroul Dolj a organizat mai multe astfel de manifestări deoarece, afirmă decanul Lucian Săuleanu, „încearcă să fie un exponent al ideilor şi încearcă să promoveze cultura şi valoarea juridică. Discutăm de drepturi şi libertăţi care se află într-o ciocnire, cum este şi situaţia actuală când o serie de informaţii, mai mult sau mai puţin potrivite apar în mass-media, comunicate de avocaţi sau de alte persoane implicate în procedurile judiciare.”
Avocatul Sebastian Răduleţu a evidenţiat faptul că avocatul nu reprezintă interesul public ci al clientului pe care îl reprezintă: „Libertatea de exprimare a avocatului este un drept fundamental al unei categorii socio-profesionale cu un statut special. Sistemul de protecţie al libertăţii avocatului nu trebuie confundat cu sistemul libertăţii presei sau cel al persoanei particulare. Avocatul are drepturi, are şi foarte multe obligaţii determinate, în special, de statutul său de reprezentat al intereselor legitime ale unei părţi în proces. Avocatul nu este un reprezentant al interesului public. El nu vorbeşte ca un jurnalist. Nu exprimă un interes public decât în măsura în care interesul clientului său coincide cu interesul public. De cele mai multe ori, ceea ce critică un avocat prin afirmaţiile pe care le face este modul în care funcţionează puterea judiciară şi tensiunile care pot apărea la un moment dat sunt între libertatea de exprimare a avocatului şi necesitatea protecţiei puterii judiciare.”
În completarea avocatului a venit cu precizări rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor:
„Totul se rezumă la articulaţia aceasta foarte delicată între interesul particular pe care avocaţii îl apără şi interesul general pe care statul pretinde că este singurul pe care l-ar apăra. Prin natura profesiei avocaţii trebuie să îl apere pe individul „x” care are nişte interese particulare şi există o tendinţă ciudată a oamenilor de a gândi că interesul general este superior interesului particular. Este o chestiune de educaţie de a crede că dacă protejăm lumea de terorişti putem să jucăm în picioare drepturile vreunuia sau că putem să suspendăm aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pentru că au fost nişte nebuni care au tras în nişte oameni cu puştile în Paris. Reacţia sentimentală este firească, însă noi, ca jurişti, suntem puşi în situaţia de a ne gândi întotdeauna din punctul de vedere al individului, nu al macrostructurii. Interesul general este general pentru că este accesibil tuturor, nu pentru că este deasupra tuturor.”
Despre libertatea de exprimare a avocaţilor au vorbit, joi, şi Cosmin Dijmărescu, vicepreşedinte al Tribunalului Dolj, Ionel Grigorie, judecător şi purtător de cuvânt al Curţii de Apel Craiova, dar şi Mihai Udroiu, judecător la Curtea de Apel Oradea.
După dezbateri, juriştii prezenţi la eveniment au luat parte la lansarea cărţii ”Descentralizarea. Studiu comparativ”, a avocatului Paul Nedelcu, şi au primit câte un număr al revistei „Iustitia” a Baroului Dolj. De asemenea, a fost deschisă spre vizitare biblioteca Baroului Dolj.
„În sfârşit am reuşit să finalizăm inventarierea după zeci şi zeci de ani a ceea ce a mai rămas din superba bibliotecă a Baroului Dolj. Avem 17.000 de cărţi vechi şi rare de la 1600 începând şi deja un fond destul de important de carte nouă pe noile coduri. A fost un efort pentru că, de exemplu, numai în această vară Baroul Dolj a achiziţionat cărţi de 200 milioane lei pe noile coduri”, a declarat av. Lucian Săuleanu, decanul Baroului Dolj.
