Biserica „Sfântul Nicolae” – Brânduşa din Craiova îşi va sărbători hramul, miercuri, 14 octombrie, de praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, cel de-al doilea hram al sfântului locaş. Cu acest prilej, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, şi cu aprobarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, veşmintele Cuvioasei Parascheva au fost aduse de la Catedrala mitropolitană din Iaşi la Biserica Brânduşa din Craiova, unde vor rămâne spre închinare credincioşilor. Veşmintele Sfintei vor fi aşezate spre închinare într-un loc special amenajat în faţa bisericii, alături de sfintele moaşte ale Sfinţilor Muceniţi de la Hozeva de astăzi, marţi, 13 octombrie, la ora 17.00. Hramul Bisericii Brânduşa va fi precedat de săvârşirea Vecerniei cu Litia astăzi, începând cu ora 18.00, iar la ora 19.30 va avea loc procesiunea în jurul bisericii cu sfintele veşminte ale Cuvioasei Parascheva şi cu sfintele moaşte ale Sfinţilor Muceniţi de la Hozeva. La ora 20.00 va fi citit Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. Miercuri, 14 octombrie, în ziua hramului, va avea loc sfinţirea apei, la ora 8.00, după care, începând cu ora 10.00, va fi săvârşită Sfânta Liturghie în sobor de preoţi. La ora 17.00 va fi citit Acatistul Sfântului Simon Zelotul. „Începând din acest an, Biserica Brânduşa s-a îmbogăţit cu o comoară de nepreţuit, veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva. Având binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu şi cu bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, rugămintea noastră a fost ascultată de Sfânta Cuvioasă Parascheva şi de Dumnezeu, şi am primit tot veşmântul Sfintei în dar. Această comoară de mare preţ va rămâne în tezaurul bisericii noastre începând din această seară, putând fi cinstită de către toţi credincioşii craioveni care doresc să intre într-o relaţie duhovnicească cu Sfânta care ajută pe mulţi credincioşi”, a subliniat părintele Gabriel Sorescu, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae” – Brânduşa.
Biserica Brânduşa, repere istorice
Biserica, monument istoric şi de arhitectură, poartă hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Muceniţă Filoteia şi, de la ultima sfinţire (3 iunie, 1991), se mai prăznuieşte aici şi hramul primei Duminici de după Rusalii, Toţi Sfinţii. Menţionată din anul 1746, Biserica Brânduşa se află în raza vechii aşezări a Craiovei. După documente apare ca zidită din temelie în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, ctitori fiind şetrarul Ştefan Pârşcoveanu, stolnicul Ioan Brăiloiu, Dumitrache Vicşoreanu, logofătul Radu Pleşoianu şi căpitanul Radu Măinescu. Din 1838 grija bisericii revine integral familiei Medelnicerului Scarlat Măinescu. La 1794, era terminată biserica din zid. De-a lungul anilor, sfântul locaş a suferit mai multe reparaţii, iar în anul 1940, din iniţiativa preotului paroh Theodor Mirescu, biserica a fost restaurată din nou, în timpul mitropolitului Nifon al Olteniei şi Râmnicului Noului Severin. În urma cutremurului din 1977, biserica a avut foarte mult de suferit, astfel încât lucrările de reconstrucţie şi renovare a picturii au fost realizate cu spijinul Direcţiei Patrimoniului Cultural Naţional şi a Sfintei Mitropolii a Olteniei, precum şi a enoriaşilor acestei Parohii. În ziua de 3 iunie 1991, Înaltprea Sfinţitul Părinte Mitropolit Nestor Vornicescu a resfinţit Biserica Brânduşa, dându-i ca dar şi hramul „Toţi Sfinţii”.
Viaţa Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-şi dăruiască hainele sale săracilor.
După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.
Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: "Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".
Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.
A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiţiei se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis "şi care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva" i-a poruncit să ia degrabă trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.
Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt şi l-au aşezat în biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaşte.
În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind aşezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.
În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupaţia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaşte sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.
După lupta de la Nicopole din anul 1396, moaştele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia, în anul 1398.
În 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereşte Belgradul. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind aşezate în palatul sultanului. Au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. După transformarea acestei biserici în moscheie, moaştele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).
Strămutarea moaştelor Cuvioasei Parascheva la Iaşi
Vasile Lupu ctitorind la Iaşi biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" şi amintindu-şi de Ioan Asan, care la vremea sa a strămutat moaştele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi.
Plăteşte toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, şi astfel, patriarhul Partenie I şi membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi aşezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iaşi.
Cinstirea Cuvioasei Parascheva nu are graniţe
Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasa Parascheva sunt într-un număr mare. Astfel, în Arhiepiscopia Bucureştilor sunt peste 33 de biserici, în Arhiepiscopia Târgoviştei 18, în Episcopia Buzăului 29, în Episcopia Dunării de Jos 24, în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului 4, în Arhiepiscopia Iaşilor 35, în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților 5, în Episcopia Romanului 22, în Arhiepiscopia Sibiului 47, în Episcopia Maramureşului şi Satmarului 6, în Arhiepiscopia Timişoarei 18, în Episcopia Caransebeşului 5, în Mitropolia Basarabiei 6. Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul "Sfânta Parascheva", construită în anul 1834. Românii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franţa), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al căror hram este Sfânta Parascheva.
Sursa informaţii: doxologia.ro
