În urma scandalului creat zilele acestea, după ce Guvernul a acceptat o majorare salarială pentru sistemul medical, acum şi o parte din angajaţii din sistemul bugetar, solicită creşteri salariale. Poliţiştii şi cadrele din învăţământ. Sindicaliştii din învăţământ au în vedere orgnizarea unor acţiuni de protest care să-i determine pe conducătorii ţării să ofere bani mai mulţi şi pentru personalul din Educaţie. Preşedintele FSLI, filiala Dolj a susţinut, joi, o conferinţă de presă unde a precizat că dacă vor iniţia o grevă, decizia nu va fi luată de lider, ci doar în urma consultării cu toţi membrii sindicatului şi numai în cazul în care nu vor obţine fără protest ceea ce îşi doresc, creşteri salariale de 25 % cum vor primi medicii de la 1 octombrie 2015.
„Învăţământul nu a primit bani în plus, ci doar bani cu care Guvernul este restanţier în baza hotărârilor de judecată”, este afirmaţia făcută de liderul de sindicat, Constantin Rada. Acesta a vorbit de plata drepturilor salariale câştigate în instanţă, menţionând că există restanţe de 336.000 lei în Dolj.
„Încă se vehiculează că învăţământul a primit bani, este adevărat, dar sunt drepturi salariale neplătite şi câştigate în instanţa de judecată. Acum suntem cu plata pe trimestrul III-2016. Aceste drepturi salariale au fost eşalonate pe cinci ani până în 2017. Ele erau eşalonate astfel, în cinci ani, lună de lună să primesc firimituri. Dar aceste sume imense sunt purtătoare de inflaţie şi dobândă. În 10 septembrie se vor primi bani pentru trimestrul III 2016. La nivelul judeţului mai avem o restanţă pe trimestrul I, de 336.000 lei, s-au făcut plăţi de 98, 07%, vorbesc de 2016. În trimestrul II, s-a făcut plata în procent de 54, 5%, iar pentru trimestrul III s-a făcut plata de 5, 3%. Scad aceste procente pentru că fie şcolile nu au calculatoare, fie alte motive. Ne-ar trebui suma de 26.364 milioane lei pentru a achita şi trimestrul III 2016. Ministerul ne-a aprobat 23.039 lei.Aşa ne ajung banii să achităm 87% din necesar. Pe 10 septembrie fiecare şcoală va primi bani, pentru a plătit în medie, 87% din necesar, urmând ca probabil în octombrie ministerul să deblocheze o sumă de 260 milioane de lei din fondul de rezervă să achităm restul de 13%”, a precizat Constantin Rada.
Pentru a remedia situaţia, preşedintele FSLI, filiala Dolj cere ca circuitul banilor să fie altul.
„Fac apel la toate Consiliile locale să întrunească consiliu şi să deschidă acreditarea pentru unităţile de învăţământ ca până pe 10, colegii noştri să-şi primească banii. Banii vin la trezorerie, trezoreria îi trimite la CL, Consiliul Local abia îi dă la şcoală, Am solicitat Guvernului să modificăm acest circuit al banilor. Stăm la mâna CL. Am avut nenumărate exemple, Braloştiţa, Măceşu, se întârzie chiar şi trei săptămâni cu banii”, a precizat Constantin Rada.
“Nu exclud mişcare de protest, dacă premierul nu ne dă un răspuns”
„Avem un acord semnat cu Guvernul, prin care până în 2017 salariile să crească cu 34 %. Este exact diferenţa care ne mai trebuie pentru aplicarea Legii 221, această lege prevedea o creştere de 50%.În 2009, ni s-a dat 13%. Începând cu ianuarie 2015, se primeşte 10% în fiecare an. S-a acordat şi creşterea din 1 august de 12% pentru personalul nedidactic. I-am făcut o scrisoare premierului prin care solicităm întâlnire de urgenţă de a rediscuta acordul semnat cu noi, nu mai suntem mulţumiţi acum, atâta timp cât de şase luni de zile discutăm de legea salarizării bugetare şi eram aproape gata, în care toţi bugetarii de la preşedinte până la portar să fie prinşi în această grilă salarială. Se punea echivalenţa şi între studii şi alte criterii. Ne-a surprins de manevra aceasta că vor dubla salariile în decurs de doi ani de zile. Nu am nimic cu asta, dar şi noi solicităm drepturile corespunzătoare. Nu pot eu lider de sindicat să spun că mâine, poimâine intru în grevă, legea nu-mi dă voie, demnitatea mea de om, greva nu o hotărăşte liderul, ci oamenii. Foarte curând vom convoca Colegiul Liderilor, vom discuta, dar după un răgaz de două săptămâni pe care i-l acordăm premierului pentru discuţii şi după aceea vom stabili:începem mişcările de protest, colegii se vor duce în judeţe şi vor consulta pe toţi. Dacă se va ajunge la grevă, ei o stabilesc. Greva are eficienţă atunci când blochezi sistemul, dar acest lucru se face doar de marea masă. Nu exclud nici o mişcare de protest dacă premierul nu ne va da răspuns, mişcările să înceapă cu data de 14 septembrie, acest lucru îl vor hotărî colegii noştri, nu noi liderii. Principala preocupare este ca la 1 septembrie să intre în discuţia Parlamentului legea salarizări bugetare. Nu vom mai accepta majorări secvenţiale. Vom solicita premierului să reanalizeze că există rezerve de micşorare a numărului de bugetari, 1.200.000 este foarte mult, noi cei din învăţământ reducem posturi, pentru că se reduce numărul de copii. Nu vom face niciun compromis până nu vedem legea salarizării elaborată în care întregul sistem bugetar să-i fie pus acolo unde îi este locul”, a menţionat Constantin Rada.
Acesta a mai spus că în Dolj au fost reduse anul acesta circa 150 posturi şi că
un învăţător debutant câştigă la ora actuală 780 lei net, un profesor care a obţinut definitivatul-836 lei, iar un profesor la final de carieră, 1.900 de lei.
Creşteri salariale de 177% pentru lectorii şi şefii de lucrări
Pe de altă parte Ministerul Educaţiei face demersuri pentru mărirea salariilor în învăţământ preuniversitar, dar şi propuneri pentru ca lefurile profesorilor universitari debutanţi să fie mai mari.
Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a anunţat, joi, că a trimis Ministerului Muncii un proiect pe marginea legii salarizării care prevede creşterea salariilor profesorilor debutanţi cu 70% şi un maximum de 177% pentru lectorii şi şefii de lucrări din învăţământul universitar, arată AGERPRES.
"Este vorba de un proiect pe marginea legii salarizării. Această creştere de 177 % este un maxim care se propune pentru lectorii şi şefii de lucrări din învăţământul universitar deoarece aceştia aveau salarii foarte mici apropiate de cele debutanţilor. Altfel pentru preuniversitar şi universitar propunerea de salarizare pleacă de la un minimum de circa 70 % care se acordă debutanţilor şi din învăţământul universitar şi preuniversitar", a declarat ministrul la B1TV.
El a precizat că proiectul este rodul consultărilor care s-au derulat pe o perioadă de două săptămâni împreună cu sindicatele din educaţie şi a fost înaintat Ministerului Muncii şi urmează să fie analizat împreună cu ministrul de Finanţe.
Ministrul a afirmat că vor avea loc luni, 24 august, consultări împreună cu reprezentanţii sindicatelor şi cu premierul Victor Ponta.
"Acest material mai cuprinde şi alte elemente cum ar fi sporul de mediul rural , mediu izolat între 5 şi 20 %, sporul pentru cei care lucrează în învăţământul special de 15 %, sporul pentru dirigenţie de 10% şi alte astfel de sporuri sunt cuprinse în propunerile pe care MECŞ le-a avansat deja către Ministerul Muncii", a detaliat Cîmpeanu.
Întrebat de când ar trebui să intre în vigoare aceste măriri, el a spus că ştie de o propunere care ar viza o creştere salarială de 10% din luna decembrie a acestui an, mai arată AGERPRES.
