În timp ce guvernul Ponta raportează o creştere economică de 3,3 % faţă de estimarea de 2,5 % de la începutul anului, una din surprizele primei rectificări bugetare din acest an este tăierea a 985 milioane lei de la Ministerul Transporturilor, care gestionează investiţiile majore de infrastructură atât auto cât şi pe calea ferată.
Guvernul nu va suplimenta bugetul Ministerul Transporturilor, întrucât instituţia nu a dovedit că poate să cheltuiască banii şi dezamăgeşte din acest punct de vedere, de la an la an. Ministerul Finanţelor i-a acuzat de lipsă de profesionalism pe cei din transporturi şi le-a tăiat banii.
“Transporturile” reprezintă sectorul care, din păcate, dezamăgeşte în continuare. Cel puţin pe mine personal, care şi cunosc foarte bine acest sector. Pe de o parte, pentru că nu cheltuiesc banii care îi sunt alocaţi , pe de altă parte, mai vine şi solicită bani suplimentari”, a afirmat Teodorovici la Digi 24.
Impactul asupra industriei şi economiei româneşti este major, iar întrebarea ce trebuie pusă este : „Trebuie tăiate fondurile, pentru că cei de la calea ferată şi drumurile naţionale nu ştiu să le cheltuiască sau trebuie aduşi oameni care se pricep să investească banii ?”
Trenurile din România‚ de opt ori mai încete decât cele din UE, sunt ca nişte dricuri pe şine
Preşedintele Consiliului de Supraveghere Feroviară, Otilian Neagoe – declara săptămâna trecută pentru Mediafax Talks about Transport & Logistics : “Transportul feroviar este una din mizele viitorului, este un mod de transport pe care tot mai multe ţări mizează. Din păcate, prin deciziile care s-au luat la noi în ultimii ani, nu rezultă acest lucru, iar transportatorii din zona feroviară se plâng de avântul pe care l–a luat transportul rutier. Transportul rutier este avantajat de viteza comercială. La transportul de marfă, pe calea ferată avem o viteză medie de doar 21 km/h, iar pentru călători viteza medie nu depăşeşte 43 km/h. Lucrurile acestea afectează activitatea comercială a companiilor din domeniu”.
Otilian Neagoe a mai adăugat că piaţa feroviară din România nu are parte de o viziune coerentă, existând un management defectuos. “Au fost priorităţi care s-au stabilit pentru un timp scurt şi nu există o privire de ansamblu a transportului feroviar. Lucrul acesta determină o anumită ineficienţă în transportul feroviar românesc. Pentru transportul comercial cu viteze sporite vom vedea că sunt nişte segmente, Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Braşov, Bucureşti – Giurgiu. În Master Plan nu a existat o viziune ca aceste investiţii să traverseze România şi rămânem undeva pe la mijloc. Nu înţeleg care a fost raţiunea, dar probabil că ea există”.
Toată lumea trebuie să ştie că în 1938, de la Bucureşti la Constanţa făceai 2 ore şi jumătate cu trenul. Acum 5 ani, se făceau 4 ore. După 1 miliard de euro investiţi, abia s-a ajuns să se egaleze viteza de acum 80 de ani. Asta cu un tren InterRegio, că Regio face 6 ore. Viteza medie de deplasare a trenurilor în România este de 43 km/h, cu aproape 1/3 mai mică decât în 1989. Asta, luând în calcul cifrele oficiale din mersul trenurilor. Dacă ne gândim însă, la cele 2,5 milioane de minute întârziere anuale, mai că zicem că trenurile stau pe loc. Nu de alta, dar 2,5 milioane de minute înseamnă 4 ani întârziere, în decursul unui an. Primul tren românesc de mare viteză “HYPERION”, lansat recent cu surle şi trâmbiţe, parcurge ruta Craiova –Bucureşti cu formidabila viteză de 175 km/h. Este de 4 ori viteza medie, dar este o excepţie.
JALE LA NOI
Cum stăm noi ? Prost, fireşte. Se estimează că vreo 8.000 km de cale ferată ar trebui reabilitată, din cei 20.000 km existenţi, în condiţiile în care CN CF CFR SA are bani de vreo 20 km anual.
Un sfert din podurile de cale ferată au durata medie de viaţă depăşită. Vechimea medie a garniturilor de tren este de 35 de ani, multe având peste 60 de ani. În ultimii 10 ani, numărul călătorilor a scăzut de la 100 de milioane la vreo 58 de milioane, ceea ce spune multe despre rentabilitatea transportului feroviar actual.
Rentabilizatea întregii reţele feroviare şi înlocuirea materialului rulant ar reprezenta o misiune imposibilă şi pentru cel mai bogat om din lume.
Master Plan-ul general de transporturi estimează că până în 2030 s-ar putea cheltui în căile ferate 19,57 miliarde de euro, grosul urmând să vină, prin intermediul UE.
Mai mult ar fi greu de cheltuit. De banii respectivi s-ar putea reabilita 2.948 km de cale ferată, cea efectiv necesară şi nişte rute secundare, dar importante pentru localnici. Încă 152 km de cale ferată ar fi electrificaţi suplimentar faţă de ceea ce există acum. Şi s-ar cumpăra şi câteva sute de garnituri noi.
Rezonabil, nu ?
