Sâmbătă, 21 martie, a fost ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PĂDURII, o zi importantă, sau ar fi trebuit să fie, pentru oameni, instituţii publice şi pentru cele civice.
Să nu uităm că padurea este PLĂMANUL PĂMÂNTULUI, iar fără ea nu ar mai exista oxigenul, să nu uităm că pădurea procesează dioxidul de carbon, expirat de oameni, transformându-l în oxigen.
Organizaţia Naţiunilor Unite a hotărât ca pe 21 martie să se sărbătorească Ziua Internaţională a Pădurilor, pentru a promova conservarea acestora ca urmare a schimbărilor climatice, deşertificării şi dispariţiei a mai multor specii de plante şi animale. Această zi internaţională a fost iniţiată în anul 2012, fiind sarbatorită începând cu anul 2013.
În lume şi la sediul ONU organizează conferinţe având ca subiect problemele apărute în urma absenţei conservării pădurilor. În judeţul Olt nu s-a întâmplat APROAPE NIMIC.
În rezoluţia pe care a adoptat-o, Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, Organizaţia Naţiunilor Unite recomandă statelor să organizeze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.
Anul trecut, cu ocazia sărbătoririi , secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, menţiona că “ …trebuie să recunoaştem rolul vital al pădurilor şi al angajamentului nostru de a lucra împreună pentru a proteja şi a gestiona în mod durabil ecosistemele vitale din interiorul lor “.
Zicem aproape nimic, deoarece au fost câţiva oameni CU SUFLET şi au sărbătorit acest lucru prin cel mai bun mijloc: ÎMPĂDURIRE. Este o organizaţie politică
(organizaţia de tineret a PNL OLT, cu ajutorul seniorilor), dar ceea ce este mai important este că sunt nişte oameni care nu au uitat de această sărbatoare. Fiecare organizaţie locală de tineret s-a ocupat de plantările de arbori din urbea teritorială unde îţi desfăşoară activitatea.
Tinerii liberali vor planta arbori şi arbuşti în Slatina, Caracal, Scorniceşti şi Corabia, dar şi în comunele: Crâmpoia, Pîrşcoveni şi Verguleasa. Aceste plantări se fac cu acordul şi sub îndrumarea unor specialişti şi primăriile localităţilor, acolo unde s.a considerat că este necesar.
În localităţile menţionate au fost plantate peste 500 de exemplare, cu menţiunea că la Caracal ( capitala fostului judeţ Romanaţi ) au fost plantaţi tei, fiind un specific local, aşa cum a menţionat caracaleanul Cristi Pavel ( există străzi întregi unde au fost plantaţi doar tei, teii au între 50 – 100 de ani ).
Plantările au fost realizate pentru două mari utilităţi: prima este aceea de a consolida malurile râurilor ( Pîrşcoveni ), iar cea de-a doua fiind împădurirea. La Slatina, împădurirea s-a realizat în pădurea Strehareţ, zonă vitregită de vreme şi vremuri, fiind o zonă de unde se fură, în mod constant, material lemons, unul dintre participanţi,
Radu Moruşi, spunând: “ Pădurea Streharetţ … unde defrişările sunt la ele acasă. “
Cu referire la acest eveniment, Anamaria Ciausu ( secretar general PNL Olt ) a declarat: “ Am dorit să marcam ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PĂDURII prin plantarea de arbori acolo unde este nevoie. Acţiunea este realizată de organizaţiile de tineret din localităţile respective cu sprijinul seniorilor. Nu trebuie să vă mai aduc argumente în privinţa necesităţii şi utilităţii acestor plantari de arbori. Sper ca şi alte organizaţii politice, organizaţii civice şi instituţii publice să ne urmeze exemplul sau să aibă asemenea iniţiative. Să nu uităm aceste acţiuni sunt benefice generaţiilor viitoare. “
La Slatina, în pădurea Strehareţ, s-au strâns şi gunoaiele.
Am facut şi o salubrizare a zonei, a spaţiului amenajat pentru grătar la pădurea Strehareţ“, a declarat Valentin Neagoe, unul dintre participanţi.
Zona respectivă are un plan de reabilitare, dar din lipsa fondurilor bugetare, primăria slătineană nu a întreprins nimic până în prezent.
Cu parere de rău trebuie să spunem că există instituţii publice şi organizaţii civice, care au ca obiect de înfiinţare ecologia, dar care nu au întreprins nimic în acest sens.
Să nu uităm că omenirea şi-a impus, în gândire şi în civism, rolul pădurii foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, şi numai ca urmare schimbarilor climatice, dar şi a celor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.
