Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova, în parteneriat cu mai multe instituţii craiovene, între care Baroul Dolj şi Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, dar şi împreună cu alte facultăţi de Drept din ţară, organizează, astăzi şi sâmbătă, ceremonia dedicată aniversării a
25 de ani de învăţământ juridic superior craiovean, ocazie cu care se va desfăşura Conferinţa Internaţională Bienală “Sistemul juridic între stabilitate şi reformă”.
Conferinţa este o manifestare ştiinţifică de tradiţie, organizată bienal, la care participă cadre didactice universitare din ţară şi din străinătate, de la universităţi partenere de prestigiu, precum şi profesionişti din domeniul dreptului din toate profesiile juridice.
În timp, la Conferinţă au participat specialişti din străinătate, de la Universitatea Saarland din Saarbrucken, Germania, Universitatea Bourgogne, Dijon, Universitatea Lille 2, Universitatea Franche-Comté, Universitatea Toulon, Universitatea din Lyon, Franţa, Universitatea din Fribourg, Elveţia, Queen Mary University, Londra, Universitatea din Pecs Ungaria, Universitatea Brno Cehia, Universitatea din Salonic, Grecia, University of National And World Economy, Sofia, Bulgaria, dar şi din ţară, de la Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Piteşti, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti.
Conferinţa este acreditată de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor cu 10 puncte de pregătire profesională.
Baronesa de Winterbourne, Emma Nicholson- Doctor Honoris Causa
Tot cu această ocazie, Baronesei de Winterbourne, Emma Nicholson, membru al Camerei Lorzilor din Parlamentul Britanic, îi va fi acordat titlul Doctor Honoris Causa , din partea Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova.
Doamna Emma Nicholson este o personalitate marcantă a vieţii publice britanice şi europene, cu merite deosebite în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. În perioada 1999-2009, a fost membră a Parlamentului European şi raportor al acestei instituţii pentru România în perioada cheie a preaderării. În această calitate, Excelenţa Sa a făcut eforturi deosebite nu numai pentru a identifica şi a contribui la înlăturarea problemelor structurale ale României care împiedicau aderarea, dar şi pentru a-şi convinge colegii parlamentari, precum şi reprezentanţii statelor membre să sprijine extinderea Uniunii în această parte a continentului. Baroana Nicholson s-a remarcat prin preocuparea constantă pentru identificarea şi tratarea deficienţelor interne care puteau constitui obstacole în procesul de aderare. Excelenţa Sa a acţionat la nivelul instituţiilor Uniunii ca un adevărat avocat al României pentru a le convinge de temeinicia dosarului românesc. Baroana Nicholson s-a preocupat constant şi de protecţia drepturilor omului. Ca europarlamentar a fost membru al subcomitetului pentru drepturile omului al Parlamentului European. Excelenţa sa a desfăşurat activităţi constante de susţinere a drepturilor politice în diferite state care în anumite perioade ale istoriei lor recente au cunoscut limitări nejustificate ale drepturilor cu conţinut electoral. Apărarea drepturilor copiilor, în special a copiilor instituţionalizaţi cu nevoi speciale, a constituit unul dintre punctele cheie asupra cărora baroana Nicholson a atras atenţia autorităţilor române în perioada de preaderare. Datorită demersurilor sale, România a făcut paşi uriaşi pentru îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu relevant pentru gradul de civilizaţie al unei ţări. De altfel, aceasta reprezintă până în prezent şi principala legătură pe care Excelenţa sa o are cu oraşul Craiova, fiind implicată de mai mulţi ani în diferite programe de sprijin a copiilor alături de asociaţia locală Vasiliada. În acelaşi timp, Excelenţa sa baroana Nicholson a desfăşurat şi o importantă activitate academică, fiind autor, coautor sau editor al mai multor lucrări în domenii precum ştiinţele politice sau politica externă. Lucrările sale reprezintă o importantă contribuţie la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în aceste domenii. De asemenea, prin organizaţiile pe care le conduce, sprijină nemijlocit activitatea ştiinţifică de cercetare în diferite domenii legate în special de drepturile copiilor. Spre exemplu, susţine activitatea tinerilor cercetători în dreptul internaţional al drepturilor omului sau în ştiinţele educaţiei.
Au transmis reprezentanţii Universităţii din Craiova
“Craiova este astăzi pe harta elitei învăţământului superior juridic românesc”
În anul universitar 1990/1991, învăţământul juridic craiovean a devenit realitate prin crearea unei secţii de drept. De la 1 decembrie 1991 secţia de drept a fost transformată în facultate prin Ordinul Ministrului Învăţământului şi Ştiinţei nr. 8925 din 11 noiembrie 1991.
Ulterior, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova devine prima instituţie de învăţământ superior juridic din ţară înfiinţată după 1990 care, îndeplinind toate standardele prevăzute de lege, a fost acreditată.
Fondator al Facultăţii de Drept la Craiova, a fost profesorul Ion Dogaru.
Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea, spunea Nelson Mandela. Ca orice armă, educaţia trebuie bine controlată şi etic utilizată, căci altfel forţa ei devine destructivă. Te poţi opune întotdeauna armatelor, dar este mult mai greu să te opui oamenilor needucaţi ori îndoctrinaţi. Noi, românii, am înţeles destul de târziu primul aspect al acestei realităţi. În consecinţă, universităţile româneşti au apărut târziu. Apoi, comunismul le-a pervertit în mare măsură, utilizându-le pentru îndoctrinare. Revoluţia anticomunistă a găsit învăţământul românesc într-o situaţie de armă utilizată pentru a schimba lumea, dar nu cum ne doream noi, ci cum dorea dogmatica antiliberală. În acest efort de a schimba omul prin îndoctrinare, învăţământul superior juridic era în mod natural vârf de lance. Facultăţile de drept fuseseră masacrate de comunişti, cel puţin în ceea ce priveşte baza ideologică şi doctrina dreptului public. Privatiştii trăiau iluzia rezistenţei, dar doctrina lor se reorientase către etatism, ferm, chiar dacă mai puţin vizibil decât în cazul colegilor lor. Revoluţia anticomunistă a găsit aşadar facultăţile de drept din România într-o fază avansată de destructurare simbolică. După 1989 a trebuit să refacem totul. Liberalismul ne era acum accesibil, dar realitatea este că juriştii români îl cunoşteau vag, ceea ce a dus la lungi ezitări şi la păstrarea unor reflexe dobândite, care au creat un fel de somnambulism teoretic. În acest context, a reclădi o facultate existentă potrivit noului fundament filosofic al societăţii sau a crea una nouă erau două întreprinderi oarecum echivalente. Poate că din anumite puncte de vedere creaţia de la zero, desigur nu ex nihilo, a fost mai facilă. La Craiova, profesorul Ion Dogaru a simţit această oportunitate, riscând contruirea unei noi facultăţi de drept, pe bazele unei universităţi care avea o oarecare tradiţie, fiind ultima universitate românească creată înainte de instaurarea comunismului, într-un spaţiu cultural recunoscut pentru pregnanţa raţiunii practice, esenţială juriştilor buni, Oltenia, şi mizând pe existenţa în cadrul Universităţii a unei catedre de drept care oferea cunoştiinţele de bază în domeniu studenţilor economişti.Corpul de profesori şi cercetători ai acestei tinere structuri s-a format în acelaşi timp şi cu aceeaşi vigoare cu care structurile mai vechi s-au reformat. După 25 de ani, diferenţele s-au estompat. Impetuozitatea tinereţii a concurat cu succes cu transmiterea tradiţiei academice. Colegii noştrii din centrele universitare mai vechi ne-au sprijinit să compensăm defectele lipsei de maturitate şi le mulţumim.Acum trebuie să utilizăm împreună arma educaţiei juridice pentru asigurarea libertăţii, nu pentru schimbarea lumii. Înţelegerea acestui lucru trebuie să fie noul scop al educaţiei juridice. Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova vrea să păşească ferm pe această cale şi vă invită, stimaţi colegi, să construim împreună libertatea prin mijloacele justiţiei.
Prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor, rector al Universităţii din Craiova
Decanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale, Sevastian Cercel, a afirmat la rândul său:
În ultimele decenii ale secolului trecut profesorul Ion Dogaru avea un ideal pe care îl mărturisea permanent tuturor: realizarea unei veritabile facultăţi de drept în cadrul Universităţii din Craiova. Demersurile de întemeire a unei instituţii universitare în inima Olteniei se încheiaseră în anul 1947 prin adoptarea legii care prevedea ”înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei”. La rândul său, învăţământul juridic devenea realitate prin înfiinţarea unui program de studii universitare de drept în anul 1990, ceea ce aducea o schimbare notabilă a ofertei educaţionale şi a structurii organizatorice a universităţii.Echipa Dreptului construită cu minuţiozitate a reuşit să demonstreze că idealul este în sine o realitate în devenire. Craiova este astăzi pe harta elitei învăţământului superior juridic românesc. Suntem parte a Hexagonului Facultăţilor de Drept din România, publicăm cărţi şi articole în cele mai prestigioase edituri şi reviste din ţară, organizăm conferinţe, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, oferim studenţilor facilităţii moderne de studiu şi susţinem participarea lor la programe de specialitate pe plan naţional şi european. De curând, întreaga activitate a facultăţii se desfăşoară într-un sediu nou, care oferă condiţii excelente pentru educaţie: spaţii de învăţământ, bibliotecă, sală de judecată, sală de sport, birouri, Aula Magna, toate cu dotări pe măsura unui campus universitar european. Demararea acestui proiect ambiţios de infrastructură universitară de către echipa coordonată de profesorul Dan Claudiu Dănişor este o dovadă a pasiunii juriştilor dedicaţi comunităţii academice, iar finalizarea sa este proba maturităţii şi forţei instituţionale a facultăţii noastre şi a Universităţii din Craiova.Acum, la împlinirea unui sfert de veac în Cetatea Băniei, învăţământul superior juridic oltenesc pregăteşte cea de a 22-a promoţie de jurişti. Evaluarea academică periodică ne îndreptăţeşte să fim optimişti, iar bilanţul profesional al deciziei de la începutul anilor ’90 include numeroase repere semnificative. Dimensiunea rezultatelor noastre este dată şi de reuşitele profesionale ale generaţiilor de absolvenţi, de forţa destinului lor profesional şi implicarea acestora în comunitate. Absolvenţii noştri sunt astăzi în prima linie a profesiilor juridice, veritabili ambasadori ai facultăţii şi ai dreptului românesc. În Oltenia, instanţele judecătoreşti, parchetele, barourile de avocaţi, camerele notarilor şi executorilor, departamentele juridice ale instituţiilor publice au în rândurile lor absolvenţi craioveni în proporţie covârşitoare, care uneori înseamnă întregul corp profesional. În Republica Moldova, începând cu generaţia Podului de Flori, ei sunt practicieni ai dreptului recunoscuţi pentru profesionalismul lor. Perfectul simplu al raţionamentului juridic studiat la Craiova este întâlnit în mai multe ţări, precum Uruguay (reprezentanţa Băncii Mondiale), Germania, Italia, Grecia, Franţa (Curtea Internaţională de Arbitraj din Paris), Belgia (Comisia Europeană – Direcţia Generală pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri – GROW) şi în cadrul organismelor Uniunii Europene.
Sevastian Cercel, decan al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale