Craiovenii au mers, ieri, la bisericile din oraş să ducă acasă apă sfinţită şi să se roage pentru bunăstare.
Zeci de credincioşi s-au adunat, ieri, la Catedrala Sf. Dumitru în ziua de Bobotează pentru a asculta Sfânta Liturghie care s-a ţinut de către un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu Popa.
Nu a fost aglomeraţie ca în alţi ani, oamenii au aşteptat să se încheie slujba care a ţinut aproximativ două ore, apoi au asistat la sfinţirea apei care s-a realizat în faţa bisericii.
Noi am pregătit 2.200 de litri de agheasmă. Întâi se săvârşeşte Sf. Liturghie în biserică de la ora 9.00, apoi în jurul orei 11.30 se iese în procesiune şi se face sfinţirea apei şi oamenii pot atunci să ia apă. Fiindcă Boboteaza a căzut anul acesta în cursul săptămânii, oamenii mai vin şi după-amiaza când pleacă de la serviciu. Este una dintre marile sărbători ale creştinătăţii, Botezul Domnului. S-a arătat treimea pentru prima dată, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Sfântul Duh, în chip de porumbel şi glasul Tatălui, care a zis, acesta este Fiul meu cel iubit Întru care am binevoit.
Spune unul dintre preoţii de la Catedrala Sf. Dumitru
Credincioşii şi-au pregătit de acasă sticlele în care să poată să transporte apa sfinţită, “fiindcă nu le primesc de-a gata ca la Constanţa”, după cum a spus o doamnă uşor nemulţumită.
Cei care au poposit la lăcaşele de cult au venit înarmaţi cu sticle chiar şi de doi litri, ca să le ajungă apa sfinţită pentru botezul întregii case.
Am venit întâi să ascultăm slujba pentru că este sărbătoare mare. Agheasma ne ajută la toate, este foarte bine să o ai în casă, când ai câte o greutate, stropeşti cu agheasma mare. Mâine (n.r. astăzi) se botează prin casă, toate obiectele, chiar şi animalele. Eu am venit mai de noapte, ca să prind şi slujba, dar oamenii vin mai târziu doar ca să ia agheasmă. Am venit în fiecare an.
Maria Băcău, de 60 ani
Nu am mai venit la catedrala Sf. Dumitru, dar m-am mutat de curând în apropiere şi am zis că trebuie să ajung şi la această biserică că este frumoasă. Vin să mă rog pentru sănătate, pentru binele tuturor, să avem o viaţă liniştită. Cu agheasma o să botez toată casa şi o să beau dimineaţa pe nemâncate, cu familia, timp de o săptămână. Am mai luat încă o sticlă ca să-i duc şi fetei mele că ea este la serviciu şi nu poate ajunge.
George Vâlce, de 59 ani
Nici la celelalte biserici din centrul Craiovei, oamenii nu s-au înghesuit în număr mare ca să se aprovizioneze cu apă sfinţită.
Au venit liniştiţi, s-au aşezat la rând şi au aşteptat să se împartă agheasma. La Biserica “Sf. Treime” şi la Biserica „Madona Dudu”, în jurul orei 10.00 nu era multă lume, drept urmare nu au fost montate nici gardurile pentru a menţine ordinea şi liniştea. Credincioşii soseau şi se cuibăreau în interiorul bisericii. Pentru cei mai mulţi dintre ei, agheasma este ca o licoare minune.
O folosesc chiar şi pentru a-i ţine departe de “farmece”.
Am venit să iau agheasmă, este bună pentru toate, ne fereşte şi de farmece. Se stropeşte casa, pomii, animalele, se stropeşte aproape orice. Am venit să mă rog pentru familie, sănătate, noroc în viaţă. Să nu fie cutremure, să nu fie războaie.
Ioana Crişan
Nu au lipsit nici bătrânelele care vând busuioc, cu un leu chita, chiar şi două chite la un leu.
Vin în fiecare an de la Brastavăţu, din Olt, să vând busuioc, de sărbătoarea aceasta, fac cam 600 mii (n.r. 60 lei), nu e mare pricopseală. Busuiocul este bun şi pentru ceai, de sănătate, să fugă relele, să fie înţelegere. Mâine (n.r. astăzi), în ziua de Sf. Ion, se stropeşte cu agheasmă, prin casă, pe perne, pe ziduri, ca să se apropie cele bune şi să se ducă duhul cel rău.
Elena Bou, de 69 ani
Aruncarea crucii în apă, păzitul fântânilor, botezul cailor, unele dintre tradiţiile respectate ieri, în Oltenia
În mai multe zone din Oltenia au avut loc ieri diferite manifestări, devenite deja tradiţionale. Peste 2.000 de persoane au fost prezente în Portul Calafat unde au asistat la aruncarea crucii în Dunăre, efectuată de către cel mai în vârstă preot din localitate.
Crucea a fost aruncată în apele bătrânului fluviu, iar cel care a sărit în apă şi a reuşit să o recupereze a fost Viorel Daniel Oancă, în vârstă de 36 de ani, care a fost premiat cu suma de 700 lei oferită de către Primăria Calafat.
Potrivit viceprimarului municipiului Calafat, Dorel Mituleţu, scrie AGERPRES,Viorel Daniel Oancă este cel care reuşeşte de 14 ani să aducă la mal crucea aruncată în Dunăre.
Tradiţiile de Bobotează la Calafat au continuat şi noaptea, când se obişnuieşte ca toate fântânile din oraşul de la malul Dunării să fie păzite conform unui obicei vechi de sute de ani. Păzitul fântânilor şi Iordănitul sunt obiceiuri care se practică în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ion în mai multe localităţi din Dolj printre care Calafat, Poiana Mare, Maglavit, Basarabi.
Acest obicei se practica înainte de către flăcăii satului, tineri de până la 20 de ani.
Pregătirea începea din după-amiaza zilei de Bobotează, când se împodobeau fântânile cu frunze, papură, stuf sau pănuşi de porumb. Odată cu lăsarea serii, se făcea focul lângă fântână, simbolul fiind nu numai întâmpinarea „gerului Bobotezei”, ci şi al aşa-numitei iluminări. Etnografii spun că, de la Crăciun până la Bobotează, spiritele celor morţi care au venit la masa de sărbători trebuie acum să se întoarcă şi drumul trebuie luminat.
Păzitul fântânilor a devenit acum doar un motiv de petrecere pentru localnici. În trecut, obiceiul avea ca scop împiedicarea duhurilor rele care doreau să strice apa. Tinerii se întâlneau lângă fântână, pentru a face focul şi a sta de pază toată noaptea.
La mijlocul nopţii, plecau cu Iordănitul prin sat să-i stropească pe cei care poartă numele de Ion.
Spurcatul apei se făcea cu tărâţă de grâu sau de porumb şi era o probă la care cei bătrâni îi supuneau pe tineri. Dacă bătrânii reuşeau să treacă neobservaţi şi să strice apa, păzitorii trebuiau ca până în zori să scoată atâtea găleţi cu apă până când fântâna era curăţată.
În dimineaţa de Sfântul Ion, după rânduială, bătrânii veneau să sfinţească cu agheasmă, apa fântânii. Feciorii se spălau pe faţă cu apă curată pentru alungarea spiritelor rele şi pentru purificare. Apa era dusă apoi gospodarilor, care se spălau de trei ori pe faţă şi apoi stropeau păsările, animalele şi pomii, pentru a fi roditori tot anul.
Astăzi, păzitul fântânilor a rămas cu precădere, un prilej de petrecere pentru familiile care locuiesc pe uliţele cu fântâni, unde răsună muzica şi oamenii dansează.
La Slătioara, în judeţul Olt, de Bobotează a avut loc,“Botezul cailor” după ce s-a săvârşit slujba religioasă şi s-a împărţit agheasmă. Botezul cailor se desfăşoară sub forma unui concurs, unde localnicii satului îşi etalează cei mai frumoşi cai pe care îi au în ogradă. Probele concursului au fost de tracţiune şi de frumuseţe, pentru care au fost acordate şi premii. În cadrul evenimentului, ajuns deja la a XXII-a ediţie a avut loc şi o defilare de caleşti împodobite.
“Botezul cailor” este un obicei care datează de dinainte de perioada comunistă, în care a fost dat uitării.
În 1992, preotul Marin Bica a reînviat tradiţia “botezului cailor” la Slătioara. De atunci în fiecare an, de Bobotează, caii localnicilor şi ai celor veniţi din alte sate în comună sunt stropiţi cu apă sfinţită.
La Târgu-Jiu, poliţiştii au împărţit agheasmă persoanelor neajutorate
La Târgu-Jiu, poliţiştii au împărţit apă sfinţită pentru 15 persoane care nu aveau posibilitatea să se deplaseze de la domiciliu. Florin Băluţă, directorul executiv adjunct al Poliţiei Locale Târgu-Jiu, a declarat că fac acest gest în fiecare an.
La sediul instituţiei au fost înregistrate 15 solicitări din partea persoanelor vârstnice şi cele care nu se pot deplasa pentru a le fi distribuită apă sfinţită.
Poliţiştii au luat de la parohia din cartierul Bârseşti câteva zeci de sticle cu apă pe care le-au dus persoanelor neajutorate.
În urma mai multor solicitări de la persoanele vârstnice, Poliţia Locală Târgu-Jiu a dus în ziua de Bobotează apă sfinţită la 15 persoane neajutorate care nu au putut să ajungă la slujbă. Acest lucru deja a devenit o tradiţie, iar gestul nostru se adresează persoanelor care ne-au solicitat ajutorul şi care sunt în vârstă, bolnavilor cărora le este dificilă deplasarea.
A spus Florin Băluţă, pentru AGERPRES
Părintele bisericii “Constantin şi Elena” din Bârseşti, Constantin Aniţescu a apreciat bunăvoinţa Poliţiei şi a Primăriei care s-au îngrijit ca şi aceste persoane să primească agheasmă.
Salutăm din nou bunăvoinţa Primăriei şi a Poliţiei Comunitare pentru prezenţa în mijlocul nostru şi pentru ajutorul de a duce pe la casele celor bolnavi sau celor neputincioşi apă sfinţită şi un zâmbet. Sunt câţiva ani de când facem asta împreună şi este nemaipomenit de bine-venită această iniţiativă.
Părintele Aniţescu
În Bengeşti-Ciocadia, patru tineri s-au întrecut a prinde crucea de lemn aruncată de preot în râul Gilort. De altfel, această comună este singura în care se mai practică acest obicei.
Câştigător a ieşit Marian Ciungu, în vârstă de 28 ani, care a recuperat crucea pentru al şaselea an consecutiv din cei opt ani în care a participat la acest eveniment.
Le mulţumesc tuturor celor care au participat astăzi la acest obicei, câştigător a ieşit tânărul care reuşit să prindă crucea în ultimii cinci ani, cred că experienţa îl ajută să câştige. Îmi doresc ca anii viitori să fie cât mai mulţi participanţi deoarece nu în multe locuri din ţară se mai practică acest obicei.
A declarat primarul comunei Bengeşti-Ciocadia, Victor Geogia, potrivit AGERPRES
