La Casa Băniei din Craiova, se află în desfăşurare Colcviul Naţional „Cultura Populară în România. Context istoric şi specific cultural”, eveniment întreprins de Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, în colaborare cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române, care reuneşte aproximativ 30 de specialişti din toată ţara.
Colocviul se va desfăşura până sâmbătă, timp în care vor fi puse în discuţie teme precum teoria istoriei culturale, iconografia populară a morţii, imaginarul corpului uman în lumea rurală, practici populare, cultul popular ale sfinţilor, universul magic, spaţiul domestic tradiţional sau reprezentările populare ale meseriilor, toate acestea făcând parte din cultura populară a României.
Despre eveniment ne spune mai multe Cornel Bălosu, şef al Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova.
Este vorba de o manifestare dragă Muzeului Olteniei Craiova, colocviul referitor la cultura populară, altminteri se şi intitulează “Cultura Populară în România”, iar ca subtitlu “Context istoric şi specific cultural”. Este o manifestare, care poate părea la prima ediţie, dar ea, de fapt, continuă alte tipuri de manifestări de genul acesta, începute în jurul anului 1995. Au fost, de asemenea, manifestări precedente, care vizau, în special, cercetările etnologice, etnografice, antropologice, folclorice. Faptul că ne-am regăsit acum şi că se întâmplă la Craiova un asemenea fapt ştiinţific şi cultural este graţie colaborării între Muzeul Olteniei Craiova, Secţia de Etnografie, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, cu sprijinul Universităţii din Craiova. Iată, o reunire de forţe, care trebuie să ducă, până la urmă, la o finalitate bună, benefică din perspectivă ştiinţifică, dar şi din perspectiva ideii de comunicare într-un anume domeniu. Sunt invitaţi la manifestarea noastră aproximativ 30 de cercetători, de la institutele de cercetări socio-umane, de la universităţi şi de la muzee. Prin urmare, este o reunire ştiinţifică cu limbaje multiple şi o colaborare, o corespondenţă, o complementaritate între un muzeograf, care se ocupă mai mult de cercetarea obiectului în sine, între un profesor care lucrează la universitate şi se ocupă de text şi între un cercetător care se ocupă de toate. Avem o foarte mare diversitate. Evenimentul nostru oferă posibilitatea de a dezvolta subiecte multiple şi diverse.
Cornel Bălosu, şef al Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova
În cadrul zilei de debut a evenimentului au fost dezbătute mai multe teme. Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova, Nicolae Panea, a avut o prezentare intitulată “Olfacţia, de la senzorial la categorial”, acesta vorbind despre ce înseamnă receptarea unui oraş graţie simţurilor. În cadrul evenimentului s-a vorbit şi despre strigoi, Nicolae Mihai, de la Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane “C.S. Nicolăescu-Plopşor” a avut o prezentare intitulată „Strigoii, episcopul şi ţăranii: religie şi cultură populară a morţii în Oltenia la mijlocul secolului al XIX-lea”.
Tinerii şi cultura
Şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Oleteniei din Craiova a vorbit puţin şi despre cultura în rândul tinerilor.
Nu este nevoie ca tinerii să pună preţul pe cultură pe care îl puneau străbunii noştri, pentru că străbunii noştri trăiau altfel. Ar însemna să trăim şi noi cum trăiau ei. Ar trebui ca noi să conservăm ceea ce este de conservat, să tezaurizăm şi să cercetăm ceea ce ne-a rămas. Până la urmă, această cultură este una care dă sens identităţii noastre, fie că ne place, fie că nu ne place. Nu mai putem trăi, nu mai putem face hora satului, dar putem să respectăm ceea ce au făcut ceilalţi, putem să facem manifestări legate de patrimonial nostru, fie că este obiectual, fie că este scris, fie că este muzical. Noi vrem să subliniem că, la un moment dat, limbajele culturii populare sunt multiple şi că împreună pot reprezenta un tezaur.
Cornel Bălosu, şef al Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova
Cultura este într-o continuă creştere. Nu ne-o fură nimeni.
În opinia lui Cornelm Bălosu, cultura este într-o continuă creştere.
Se schimbă din când în când, adaugă altceva, dar ea nu se pierde. Tinerii nu mai pot să gândească aşa cum gândesc bătrânii şi este firesc. Lucrurile se schimbă. Cuvântul tradiţie vine dintr-un verb latin, trado, tradere care printre altele înseamnă şi trădare. Cultura trebuie înregistrată, să ne aducem aminte de ea din când în când şi să nu ne batem joc. Ar trebui să încercăm să emitem cât mai puţine kitsch-uri, pentru că în tradiţia noastră avem ce arăta. Eu sunt optimist, eu nu cred că vom pierde atât de repede ceea ce ne este specific. Este adevărat că aici instituţiile au un rol major, de asemenea, familia are un rol major. Depinde ce ascultăm, depinde ce mâncăm. Până la urmă, cultura depinde de noi dacă vrem sau nu să o păstrăm. N-o să ne fure nimeni cultura, doar să nu o dăm noi degeaba.
Cornel Bălosu, şef al Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova
