Au fost trei zile în care satul românesc a reînviat, mai aproape de cetăţenii urbei craiovene. 170 meşteri populari veniţi din toate colţurile ţării au venit să-şi arate creaţiile la cea de-a 37 ediţie a Târgului Meşterilor Populari organizat de Muzeul Olteniei, Craiova, Secţia de Etnografie şi Casa Băniei, o manifestare complexă în cadrul căreia s-au reunit toate valorile tradiţiilor meşteşugăreşti. Meşterii pricepuţi în olărit, prelucrarea lemnului, pielăritului, pietrei, iconărit pe lemn şi sticlă, prelucrarea argintului au umplut standurile amenajate pe esplanada Teatrului Naţional cu produse ieşite din mâinile proprii.
Am apelat ca de obicei la meşteri din întreaga ţară, îndemnându-i să vină cu opere tradiţionale. Este un efort colectiv, aşadar, iar cei care vernisează astăzi (n.r. – vineri, 24 octombrie), sunteţi dumneavoastră meşterii populari. Noi suntem decât gazde pentru această prestigioasă manifestare, pentru munca dumneavoastră. Este obligaţia noastră ca instituţie păstrătoare de tradiţii să continuăm an de an să tragem un semnal de alarmă atât cum putem asupra modului în care este tratat patrimoniul popular asupra nevoilor pe care meşteşugurile tradiţionale din România le au.
Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei
La manifestarea culturală au luat parte şi autorităţile locale care şi-au exprimat mulţumirea că tradiţiilor populare nu sunt date uitării.
Este o mare bucurie pentru noi să putem să continuăm tradiţia, iată că acest festival a devenit tradiţie, prin ea însăşi, suntem la a 37-a ediţie a târgului meşterilor populari, tradiţia este la ea acasă, pusă în faţa craiovenilor. Este şi un exemplu de cum îşi pot da mâna instituţiile statului, Muzeul Olteniei şi secţia noastră şi Primăria Craiova, Consiliul Judeţean.
A declarat preşedintele Cj Dolj, Ion Prioteasa
Şi primarul urbei a salutat iniţiativa organizării unui târg în care se promovează valorile populare româneşti.
Observăm că în ultimii ani, românii se îndreaptă tot mai mult către tradiţii. Dacă după 1990, a fost o perioadă în care cu toţii ne uitam spre produsele care veneau din China sau din alte state am început să ne întoarcem către tradiţiile româneşti şi către produsele româneşti.
Lia Olguţa Vasilescu
Directorul Muzeul Olteniei a anunţat că o parte dintre produsele expuse la târg au intrat în patrimoniul UNESCO precum Ceramica de Horezu, covoarele şi scoarţele olteneşti. Am stat de vorbă cu o parte din meşteri care ne-au dezvăluit cât trudesc la realizarea produselor, dar şi dacă orăşenii mai sunt atraşi de obiectele tradiţionale din viaţa satului.
Am învăţat de la soţul, că în familia lui erau împletitori de coşuri. Sunt din judeţul Harghita, împletesc coşuri pentru animale, pentru rufe, coşuleţe. Orice coş se începe de la bază, se face din răchită plantată. Este afacerea noastră, din asta trăim, avem şi un stand în Piaţa Centrală. În general, oamenii de la ţară ne caută, dar şi cei de la oraş, pentru coşurile de rufe, de exemplu.
Spune un meşter
Am întâlnit şi un sculptor în lemn, care realizează basoreliefuri de trei decenii şi chiar dacă produsele sale nu se adresează publicului larg, ţinând cont de preţurile piperate ale tablourilor sale, nu se plânge însă de lipsa clienţilor. Dă formă lemnului, reuşind să expună elementele exact ca într-o fotografie, după cum îşi şi descrie munca.
Un tablou de-al său poate ajunge şi la 1500 euro, în funcţie de complexitate şi dimensiune.
Cioplesc o bucată de scândură pe care am adus-o de acasă, se numeşte sculptură bazorelief realistă, adică tot ce vedem cu ochiul liber, personaje, animale, plante, scene de lucru din viaţa satului, le pun exact ca o fotografie, dar numai că este pusă pe lemn. Le-am împărţit pe tematici, rustice, breligioase, dar şi nişte teme de cramă, cu struguri. Eu fac de 32 ani acest lucru, nu mi se mai pare greu, lucrez din obişnuinţă, dar pentru alţii, ar zice că e greu de făcut, pentru că implică şi multă concentrare fizică, văzând destul de multe forme cărora să le dăm proporţii şi să creăm şi o compoziţie care să fie atrăgătoare. Sunt din Valul lui Traian, Constanţa, clientela este mai restrânsă, pentru că şi preţurile sunt destul de piperate, în general cumpără familiile mixte, soţia româncă, soţul străin sau invers.
Spune George Marincu
O altă artistă, care a venit la Craiova din apropiere, de la Işalniţa, ce-i drept cu artă ceva mai modernă este Alina Rotaru. Lucrează manual lumânări sub diverse forme şi culori, ideale pentru evenimente. S-a documentat temeinic pe internet şi a început să facă din asta o pasiune.
Este greu, se lucrează totul manual dar fac din pasiune. Depinde de mărimea lumânării, durează două-trei ore numai scufundarea în matriţă şi răcirea ei, apoi sculptatul. Am învăţat totul de pe internet. Am mai venit la Craiova, lumea ne priveşte cu ochi buni, este un concept nou, sunt foarte puţini pe piaţă cu aşa ceva la noi în ţară. Sunt utile pentru decor, pentru mesele festive, chiar şi pentru cadouri.
Spune Alina Rotaru
Premii în bani pentru meşteri
Meşterii au fost răsplătiţi cu premii în bani la concursul de creaţie din cadrul târgului. S-au acordat opt premii în total. Concursul de creaţie s-a grupat pe două secţiuni, adulţi şi tineret.
Au fost înmânate trei premii la secţiunea Adulţi şi trei premii la secţiunea Tineret, cu sume cuprinse între 600-1800 lei. Premiul I – Nadu Antoaneta – tesătoare, Dolj.
Premiul II – Morar Ioan – prelucrarea lemnului, Cluj, Premiul III – Ionescu Daniel – ceramică la secţiunea adulţi.
La secţiunea Tineret, Premiul I – Perva Maria – împletituri, Arad, Premiul II – Stoian Ioana Cristina aranjamente hârtie, Prahova, Premiul III – Traistă Mihaela – pielărie, Dolj.
Marele Premiu şi Trofeul Târgului în valoare de 3.000 lei, acordat de Muzeul Olteniei şi Consiliul Judeţean Dolj i-a revenit unui meşter în arta ţesutului din Prahova, Miclescu Rozica, care a declarat “că îşi doreşte să ridice la nivel de artă meşteşugul ţesutului şi se străduieşte să menţină covorul oltenesc la cele mai înalte standarde”. Premiul „Cetatea Băniei” în valoare de 1.000 lei oferit de Primăria Craiova şi Consiliul local i s-a acordat unui meşter ceramist, Mischiu Ioana din Horezu.
Nu au lipsit nici momentele artistice susţinute de ansambluri din judeţul Dolj, dar nici bucatele tradiţionale româneşti care au dezmierdat papilele gustative ale oltenilor.
