Prima asezare din Craiova a fost pe platoul Casei Băniei

Redactia
7 Min Read

Poate de multe      ori, ne întrebăm ce a existat acum sute de ani, cum arătau locurile înainte să se ridice construcţii, cum era Craiova, la începuturile ei. O atestare documentară a Craiovei apare în 1475, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab şi în care se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova. La această dată Craiova se afla printre localităţile binecunoscute în Ţara Românească. Craiova se afirmă şi în lupta de rezistenţă antiotomană din secolele XIV-XV, lângă Craiova considerându-se că se află vestitele Rovine, mlaştinile din Lunca Jiului, unde s-au purtat marile bătălii încheiate cu victoria românilor conduşi de Mircea cel Bătrân.

Pe platoul care se află în prezent Casa Băniei şi Biserica Metropolitană Sf. Dumitru, în cursul anului 2007 sau 2008 am identificat prin nişte săpături arheologice de salvare, o aşezare medievală datată cândva în secolele VIII-X, o aşezare românească timpurie, cu foarte multă ceramică, materialul arheologic dovedeşte că acolo a existat un sat mic, o comunitate rurală, cu 400-500 ani înainte de apariţia prezentelor monumente. Probabil că acel sat nu avea mai mult de 15-20 familii, iar locuinţele acestora constau în bordeie, se ştie că în perioada interbelică când a fost restaurată biserica Sf. Dumitru în vremea regelui Carol al II-lea la temelia acesteia au fost găsite două anfore bizantine, datate în secolul X. La momentul acela s-a crezut că biserica Sf. Dumitru a fost ridicată în secolul X, dar anforele respective nu au nici o legătură cu biserica, fac parte din inventarul ceramic al acestui sat de care spun eu şi ele au ajuns în zonă pe calea schimbului comercial pe care îl aveau localnicii din zonă cu Imperiul Bizantin.
A declarat Florin RIDICHE, directorul Muzeului Olteniei

În urma săpăturilor arheologice a fost descoperită şi o cărămidă romană. Craiova de azi se află pe ruinele vechii aşezări geto-dacice, Pelendava, datând din perioada 400-350 î.e.n. Aşezarea este menţionată pe Tabula Peutingeriana, harta romană comandată de Împăratul Caracalla şi definitivată în timpul lui Severus Alexander în anul 225.

Tot la temelia clopotniţei care se află vizavi de biserica Sf. Dumitru, a fost găsită şi o cărămidă romană care avea pe ea două litere N şi M, literele vin de la numele unităţii militare romane numită Numerus Mauromu, este unitatea militară care a staţionat în castrul roman Pelendava. Această unitate nu-şi avea sediul, cartierul general în Pelendava romană, ci în castrul de la Răcari, pe care noi îl cercetăm acum şi consta într-o unitate militară care avea 500 călăreţii de origine maură, din Nordul Africii. Aceşti călăreţi aveau rolul să asigure ordinea în noua provincie romană creată aici de Traian după războaiele daco-romane. O mică subunitate a ei de 100-150 călăreţi, probabil staţiona în castrul roman de la Pelendava. După ce Imperiul Roman s-a prăbuşit şi stăpânirea acestuia a dispărut probabil localnicii în secolele 8-10 din această mică comunitate rurală care exista pe platoul acesta unde este Casa Băniei, au refolosit materialul din vechiul castru, precum şi cei care au construit biserica de la Bucovăţ ca material de construcţie şi aşa a ajuns o cărămidă ştampilată în temelia clopotniţei bisericii Sf Dumitru, dar asta nu e o dovadă că acolo a existat Pelendava romană, doar că a fost folosit material de construcţie din vechiul castru şi de către cei care au avut acest sat.
A povestit Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei

Cum s-a format oraşul Craiova

În timp, acest sat care bănuim noi că este primul care a luat numele de Craiova s-a extins şi s-a unit cu alte comunităţi rurale care au existat în zona actuală a municipiului Craiova şi mă refer la o aşezare din zona poligonului militar de la Cernele, din zona Făcăi, din zona fântânii Obedeanu, unde sunt blocurile ANL, o aşezare care s-a aflat pe Valea Fetei în vecinătatea actualului Parc Romanescu, toate aceste aşezări s-au unit între ele din naşterea viitorului oraş Craiova. Aşezarea de pe platoul unde e Casa Băniei fiind aşezarea principală de aceea a apărut mai târziu Casa Băniei, ca primă clădire administrativă importantă, Biserica Sf. Dumitru şi bineînţeles Piaţa Veche, de aceea are şi numele acesta.  Toate aceste elemente, Piaţa Veche, Casa Băniei, Biserica Sf. Dumitru dovedeşte că aici este nucleul care a dat naştere viitorului târg Craiova, de aceea s-a extins şi s-a mărit până la dimensiunile actuale.
A declarat Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei

Comuna Craiova

Am observat pe capacul unei guri de canal din Craiova că este inscripţionat “Comuna Craiova”. Muzeograful şi arheologul Florin Ridiche ne-a lămurit şi asupra acestui aspect.

În 1871, la sfârşitul secolului XIX a fost în Europa de Vest, rezistenţa parizienilor, a  celor din Paris împotriva invaziei Imperiului Prusac şi în timpul acestei rezistenţe, locuitorii Parisului au proclamat comuna din Paris referindu-se la Paris ca la o comună, sensul de comună nu era cel care îl are astăzi de o localitate mai mică ci pur şi simplu de o aşezare urbană. De asta se numea comuna Craiova pentru că era după modelul comunei din Paris, se referea tot la un oraş, avea altă semnificaţie. Am preluat modelul francez, la faptul că şi aici era o aşezare urbană nu atât de importantă ca cea din Paris, dar era un oraş şi localnicii influenţaţi de civilizaţia franceză la sfârşitul secolului XIX au zis şi ei tot comuna Craiova.
A precizat Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei

Distribuie acest articol