De mai bine de un veac, în bătrâna Craiova, au locuit numeroşi boieri, oameni de seamă care şi-au pus amprenta asupra oraşului. Personalităţi ilustre ale Băniei, primari, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, magistraţi, oameni înstăriţi, toţi au lăsat moştenire casele lor, construite cu mult gust şi rafinament. Aceste clădiri au căpătat astăzi o altă utilitate şi înfăţişează adevărate bijuterii arhitecturale. Sunt la momentul actual, edificii impunătoare, multe dintre ele neobservate de trecători.
Casa Vălimărescu
Cu siguranţă aţi trecut pe Calea Unirii nr.4, unde se află o casă ce odinioară a aparţinut familiei Vălimărescu, fiind la momentul actual o instituţie bancară. Casa a fost construită între anii 1880 – 1884, după planurile unui arhitect francez, Albert Galleron, cel care a proiectat şi Ateneul Român din Bucuresti şi Palatul Băncii Naţionale din România. Primul proprietar al clădirii a fost magistratul Constantin Vălimărescu, născut la 18 ianuarie 1848 în comuna Moţăţei, judeţul Dolj şi decedat la data de 9 decembrie 1911 în Craiova).
A fost pe rând, procuror, judecător şi preşedinte al Curţii de Apel Craiova (din 1906). În perioada regimului comunist, în această casă a funcţionat ASCAR (Asistenţa Cardiacilor), dar şi Secţia «Colecţii» a Muzeului de Artă. După Revoluţia din 1989, casa a fost retrocedată urmaşilor vechiului proprietar. Aceştia au vândut-o unei firme italieneşti care a închiriat-o ulterior unei bănci.
Palatul Vorvoreanu
O altă clădire care stârneşte admiraţia şi te ţine cu ochii aţintiţi către porţile înalte şi elegante, este Palatul Vorvoreanu, sediul actual al Mitropoliei Oltenia, aflat pe strada Fraţii Buzeşti, nr. 10. A fost construit la începutul secolului XX, în urmă cu peste 100 de ani, când Gogu Vorvoreanu, cunoscutul avocat latifundiar a pus temelia viitoarei sale reşedinţe de familie. A fost executat sub atenta îndrumare a proprietarului de către arhitectul Dimitrie Maimarolu între anii 1905-1910.
Potrivit revistaortodoxă.ro, Vorvorenii au păşit în Oltenia la sfârşitul secolului XVIII. Într-un timp foarte scurt au reuşit să se afirme printre familiile de frunte ale Craiovei. Seriozitatea în muncă şi mai ales iscusinţa de a gestiona fiecare venit, au făcut ca această spiţă boierească să lase posterităţii valori inestimabile. Vârful de lance al acestui neam a fost Gogu Vorvoreanu (1840 – 1911). Personalitate proeminentă în viaţa urbei, Gogu a parcurs cu succes itinerariul unei generoase cariere. Doctor în drept şi avocat de prestigiu internaţional, a îndeplinit pe rând următoarele funcţii: Primar al Craiovei, Preşedinte al Consiliului Judeţean, membru la Curtea de Apel Craiova, Procuror General, deputat, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerţului şi Comandor al Ordinului «Steaua României», Mare Ofiţer al «Ordinului Coroana României» şi membru activ al Partidului Liberal.
Casa Nicolae Romanescu
Nicolae Romanescu, primar al Craiovei în anul 1898, apoi între 1901-1916 şi în anul 1929, a locuit pe Calea Unirii, nr. 57. De la numele proprietarului a derivat şi denumirea de Casa Romanescu, cunoscută drept Casa Universitarilor”, clădire aflată în posesia Universităţii din Craiova din 25 noiembrie 1985. Fosta proprietate a lui Nicolae Romanescu a primit titulatura de «Casa Universitarilor» în anul 1974.
A fost construită în cursul secolului al XIX-lea, în mai multe etape şi adusă la configuraţia de acum în anul 1903. Casa a reprezentat, de-a lungul anilor de viaţă a lui Nicolae Romanescu, cadrul perfect pentru întâlnirile sale cu personalităţi de seamă ale României. I-au fost oaspeţi, Nicolae Iorga şi George Enescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, Elena Văcărescu, C.A. Rosetti, Alexandru Macedonski.
După cutremurul din 1977, a fost distrusă. S-au necesitat numeroase reparaţii, dar nu s-au mai respectat în totalitate detaliile. În anul 1996 s-au realizat reparaţii capitale ale construcţiei, iar în anul 1997 s-au efectuat lucrări de consolidare, şi ample intervenţii de restaurare coordonate de pictorul restaurator Octavian Ciocşan. În prezent, Casa Universitarilor este restaurant, unde Universitatea din Craiova desfăşoară susţineri de teze de doctorat, ceremonii academice restrânse, lansări de carte, conferinţe ştiinţifice, microexpoziţii de artă, cenacluri culturale, întruniri colegiale şi aniversări oficiale.
Palatul Jean Mihail
Cu siguranţă, aţi zărit în centrul oraşului somptuosul Palat Jean Mihail ce eclatează indubitabil. Palatul Jean Mihail, găzduieşte Muzeul de Artă Craiova. Acesta a fost construit între anii 1898 – 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail (1837 – 1908), un mare negustor al vremii. Constantin (Dinu) Mihail a fost latifundiar şi om politic, fiu al marelui arendaş şi moşier aromân Nicolachi Mihail, venit în Oltenia din Macedonia la începutul secolului al XIX-lea. A avut funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj în 1888. A vrut o locuinţă demnă de averea şi statutul său social, de aceea a apelat la specialişti străini de renume.
Cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jean, au inaugurat palatul în 1909, după moartea tatălui petrecută cu un an înainte. Fiul cel mare, Nicolae (1873-1918), a trăit ultima perioadă a vieţii în Franţa, unde a devenit călugăr franciscan. Fiul cel mic, Jean (1875-1936) a locuit în palat, a continuat să-şi întreţină partea de avere ce i-a revenit spre deosebire de fratele său Nicolae, care şi-a risipit partea de avere, aşa cum notează monumenteoltenia.ro. Palatul Jean Mihail, devine Muzeu de Artă în anul 1954. La baza formării colecţiei muzeului se află Pinacoteca “Alexandru şi Aristia Aman”, deschisă la Craiova în anul 1908 conform dorinţei din testament a celor doi filantropi craioveni. Aceasta a fost adăpostită timp de câteva decenii în vechea casă a familiei Grigore şi Elena Lăceanu (părinţii Aristiei Aman).
