Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în România la 31 august, la aceeaşi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990. Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparţinând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că “importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”.
Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă şi cinci abţineri.
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
Limba este tezaurul unei comunităţi sociale, tezaurul reunind întreaga experienţă, simţire, istorie, cultură ale unui popor. Limba este un fenomen obiectiv, un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale şi gramaticale care funcţionează ca sisteme şi serveşte drept instrument de comunicare în sânul unei comunităţi lingvistice. Ziua de 31 august marchează un eveniment important pentru românii de pretutindeni. Pe această dată, poporul celebrează, în fiecare an, Ziua Limbii Române.
Chiar dacă “mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim”, majoritatea tinerilor români aleg, în ziua de azi, să facă uitate anumite cuvinte din vocabular, înlocuindu-le cu tot felul de neologisme.
Astfel, “ospitalitatea” românilor faţă de noutăţile lexicale de import este o realitate care continuă să se manifeste.
“Invazia anglicismelor” tinde să se “strecoare” din ce în ce mai mult pe teritoriul limbajului, iar sintagma “cuvintele altoite” se referă la faptul că multe unităţi lexicale, care sunt consacrate în codul nostru lingvistic cu un anumit înţeles, sunt folosite astăzi cu sens nou, adăugat sau imitat după un model străin.
Aceste modificări deranjează mai ales persoanele vârstnice, care nu sunt dispuse atât de uşor să accepte un neologism.
Se «poartă» masculinul
Viaţa cuvintelor este mult mai agitată decât se pare.
Destinul unui cuvânt depinde de nişte legi interne ale sistemului lingvistic, dar şi de multe cauze exterioare, imprevizibile, care ţin de evoluţia comunităţii lingvistice, sub toate aspectele: social, economic, psihologic.
De pildă, masculinul este preferat în ziua de azi, în defavoarea femininului:
Maria Popescu este cel mai bun poet al momentului”, în loc de “Maria Popescu este cea mai bună poetă a momentului”. Această preferinţă poate fi interpretată ca un gest de aliniere la moda lingvistică actuală, întrucât procedeul “masculin pentru feminin”, în indicarea profesiei, funcţiei, titlului, se poartă în lumea bună a vorbitorilor de limba română.
«Lene» lingvistică
Preferinţa vorbitorilor pentru formulările prescurtate este normală într-un fel, deoarece corespunde unuia dintre principiile care guvernează dinamica limbii – economicitatea. Însă această exprimare are anumite limite.
Ea nu trebuie să compromită claritatea mesajului. De exemplu, începe să prindă contur moda genitiv-dativului nemarcat, adică a utilizării unor substantive invariabile, fără marca specifică a cazurilor menţionate, în situaţii în care sistemul nostru morfosintactic reclamă o prezenţă obligatorie.
Există mai multe posibilităţi de a sonda “piaţa lingvistică” pentru a vedea “ce se poartă”. Ca şi în vestimentaţie, nu tot ce “se poartă” la un moment dat este bun, corect şi frumos, dar nici nu trebuie automat respins din obişnuinţa lingvistică a oamenilor.
Moda lingvistică se referă, de asemenea, la exprimarea oamenilor instruţi, care au o anumită educaţie lingvistică şi încearcă să respecte normele limbii literare.
Un lucru este cert: oricâte neologisme ne-ar invada teritoriul, limba română nu poate fi înlocuită, chiar dacă tinerii nu o mai apreciază la justa sa valoare.
Excursie în Basarabia pentru craioveni
Tot ieri, Filiala Platformei Unioniste Acţiunea 2012 Craiova, a organizat, în Parcul ,,Nicolae Romanescu”, un eveniment dedicat Zilei Limbii Române. În cadrul acestuia, craiovenii au fost informaţi despre importanţa promovării simbolurilor, a valorilor, a culturii naţionale, româneşti de pe cele două maluri ale Prutului.
De asemenea, au fost distribuite panglici tricolore, organizându-se şi o tombolă.
Premiul a constat într-o excursie de trei zile în Basarabia, de 1 decembrie, cu toate costurile acoperite.
