Temperaturile foarte ridicate care vor fi în următoarea săptămână vor determina zona Olteniei să rămână sub efectul fenomenului de secetă pedologică. În cultura neirigată de porumb aprovizionarea cu apă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim în aproape toate zonele agricole, arată prognoza agrometeorologică valabilă până pe 15 august.
Conform specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele de creştere şi dezvoltare la speciile de câmp şi pomi-viticole vor evolua, în general, normal pe majoritatea suprafeţelor agricole şi mai intens pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, informează AGERPRES.
Regimul termic al aerului şi solului mai ridicat decât în mod obişnuit şi persistenţa insolaţiei în orele de amiază vor putea determina ofilirea, răsucirea şi uscarea parţială a aparatului foliar la culturile prăşitoare, îndeosebi pe terenurile unde se menţine fenomenul de secetă pedologică. În ceea ce priveşte cultura de grâu de toamnă semănată tardiv se vor continua fazele de maturitate deplină (70-100%) şi recoltarea, iar la floarea-soarelui se va înregistra înflorirea (80-100%), maturitatea în ceară (40-100%) şi maturitatea deplină (10-60%), pe aproape întreg teritoriul agricol.
Din punct de vedere fenologic, porumbul va parcurge fazele de înflorire (80-100%), mătăsire (50-100%) şi maturitate în lapte (30-100%), cele mai avansate în vegetaţie fiind culturile semănate în epoca optimă, unde se va continua maturitatea în ceară (10-60%). La sfecla de zahăr vor predomina alungirea/îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu acumularea zahărului în rădăcină, în toate bazinele de cultură, în timp ce cultura de cartof va înregistra creşterea tuberculilor, precum şi uscarea/veştejirea vrejilor la soiurile pentru consum, izolat fiind posibilă declanşarea recoltării.
Fructele, recoltate eşalonat
În cazul speciilor pomicole se vor semnala creşterea/coacerea rodului, acumularea zaharurilor şi recoltarea eşalonată a fructelor. Totodată, în toate podgoriile, la viţa-de-vie predominante vor fi fazele de creştere şi dezvoltare a boabelor, iar local, la soiurile timpurii de masă, coacerea acestora.
Lucrările de recoltare şi întreţinere la toate culturile agricole (combaterea bolilor şi dăunătorilor, erbicidări, eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale) se vor desfăşura în condiţii bune, cu excepţia zilelor cu precipitaţii. Per ansamblu, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toate zonele de cultură. De asemenea, în sudul Olteniei se va semnala fenomenul de secetă pedologică moderată, puternică şi extremă, titrează Agerpres.
În Dolj sunt probleme mari
Încă din 1977 Doljul trece printr-un amplu proces de deşertificare. În judeţul nostru, cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Această zonă se întinde pe o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă, cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). An de an, seceta afectează agricultura Doljului.
În 2012, peste 30.000 de hectare de porumb au fost afectate şi aproape 19.000 de hectare de floarea-soarelui. Acesta este numai un exemplu. Şi alte culturi au fost compromise, iar legumele cultivate de ţărani în solarii nu mai sunt nici ele cum au fost. Producţia este tot mai scăzută. În grădinile lor oamenii fie şi-au instalat sisteme de irigaţii, fie au improvizat unele. În 2013, potrivit unei centralizări, făcută de ANIF Dolj arată că în acest an au fost contractate 18.000 de hectare de teren, din 160.000 de hectare – suprafaţa pe care ANIF ar putea-o iriga. La nivelul judeţului Dolj au fost constituite şi câteva zeci de organizaţii ale udătorilor, însă nu toate sunt funcţionale. Deşertificarea este considerată una din principalele probleme socio-economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară.
Temperatura maximă poate ajunge la 36 de grade
Potrivit prognozei meteorologice, până în 15 august, regimul termic al aerului va fi mai ridicat decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 19 şi 30 de grade Celsius, mai ridicată cu 1-7 grade Celsius, în raport cu normalul perioadei, în aproape toată ţara. Maxima aerului se va situa între 26 şi 36 de grade Celsius, pe întreg teritoriul agricol, în timp ce minima se va încadra între 10 şi 24 de grade Celsius. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată cu precădere în zonele nord-vestice şi centrale, unde se vor semnala ploi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Precipitaţiile vor fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar izolat vor fi condiţii de producere a grindinei.
