În această ediţie a campaniei “Nu-i mai lăsa să fure! Votează!” am decis să nu mai vorbim despre politicieni şi partide.
De data aceasta, vă supunem atenţiei câteva puncte importante şi lămuritoare legate de alegerile pentru Parlamentul European. Informaţiile au fost preluate de pe site-ul www.elections2014.eu.
Alegerile europene din 2014: acum este diferit
Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.
Când au loc alegerile?
Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 – 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.
Câţi deputaţi vor fi aleşi?
De la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputaţi. Cu toate acestea, numărul deputaţilor a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 şi va rămâne constant în viitor. Aceşti deputaţi vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din 28 de state membre. Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporţionalităţii degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populaţie mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporţional.
De ce sunt diferite aceste alegeri?
Uniunea Europeană face eforturi pentru a depăşi criza economică, iar liderii UE reflectează asupra direcţiei care ar trebui urmate în viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de până acum.
Ele le vor permite alegătorilor să evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face faţă crizei din zona euro şi să îşi exprime opiniile în ceea ce priveşte planurile care vizează o mai strânsă integrare economică şi politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfăşurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competenţe Parlamentului European.
O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a preşedintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcţie lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să ţină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcţie va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” preşedintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.
Din cele 13 partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care să îi succeadă actualului Preşedinte al Comisiei Europene. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului şi fost preşedinte al Eurogrup, candidatul PSE este Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European, Liberalii şi Democraţii au optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian şi actual lider al grupului liberal din PE, Verzii au nominalizat un duo alcătuit din deputaţii europeni José Bové (Franţa) şi Ska Keller (Germania), în timp ce Stânga Europeană l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia.
De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora legislaţia europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piaţa unică sau libertăţile cetăţeneşti. Parlamentul, singura instituţie a Uniunii ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct, reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii şi se află pe picior de egalitate cu guvernele naţionale în ceea ce priveşte aproape toată legislaţia UE.
Sondaj: 70% din tineri văd aderarea la UE ca avantaj într-o lume globalizată
Statutul de membru EU reprezintă un avantaj într-o lume globalizată, au spus 70% din tinerii care au participat la un sondaj făcut de Parlamentul European înaintea Evenimentului pentru Tinerii Europeni din 2014. La sondaj au participat tineri cu vârste între 16 şi 30 de ani din toate statele membre. Acesta este o sursă de cifre şi date pentru cei 5.000 de tineri ce se vor reuni la Strasbourg între 9 şi 11 mai pentru a dezbate teme precum şomajul, revoluţia digitală şi viitorul UE.
Tinerii şi ocuparea forţei de muncă
Peste jumătate din cei care au răspuns la întrebări (57%) simt că în ţara lor tinerii au fost marginalizaţi şi excluşi din viaţa economică şi socială în timpul crizei. 43% din ei au spus că ar dori să lucreze, să studieze sau să se pregătească în alt stat UE, iar peste un sfert (26%) simt că sunt forţaţi de criză să meargă în alt stat UE la lucru sau studii.
Revoluţia digitală
Sectorul digital nu este foarte atractiv pentru cariera tinerilor, deşi se estimează că acesta ar crea multe locuri de muncă în anii următori. Părerile tinerilor europeni sunt împărţite în ceea ce priveşte rolul democratic al platformelor de comunicare socială: 46% cred că acestea reprezintă un progres pentru democraţie, iar 41% cred că reprezintă un risc.
Viitorul UE
Şapte din 10 europeni consideră că statutul de membru UE al ţării lor reprezintă un atu în contextul globalizării (70%). 44% din aceştia cred că participarea la vot în alegerile europene este cel mai bun mod de participare la viaţa publică în UE.
Dezvoltarea durabilă
74% din tinerii europeni au adoptat măsuri zilnice pentru protejarea mediului, inclusiv sortarea sistematică a deşeurilor.
Valorile europene
Tinerii europeni consideră că Parlamentul European ar trebui să apere drepturile omului (51%), libertatea de exprimare (41%) şi egalitatea de gen (40%).
sursa:www.elections2014.eu
––
PRO DEMOCRAŢIA: Apel la respectarea normelor şi bunelor practici europene în campania electorală pentru Parlamentul European
Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA – Club Craiova adresează filialelor locale ale partidelor politice implicate în campania electorală pentru alegerile europarlamentare un apel la responsabilitate şi la respectarea normelor şi bunelor practici europene cu privire la discursul politic şi activităţile de propagandă politică.
Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA – Club Craiova consideră că sunt de neacceptat comportamentele huliganice, distrugerea de bunuri publice/private şi utilizarea unui limbaj suburban în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.
Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA – Club Craiova solicită autorităţilor în drept să sancţioneze în conformitate cu legile în vigoare orice acţiune huliganică, violentă comisă pe parcursul campaniei electorale şi recomandă membrilor echipelor de campanie electorală ale partidelor să refuze implicarea în acţiuni propagandistice ilegale.
Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA – Club Craiova atenţionează asupra faptului că cetăţenii oraşului Craiova şi ai Judeţului Dolj aşteaptă din partea partidelor politice şi candidaţilor implicaţi în această campanie electorală să ofere soluţii viabile pentru dezvoltarea Uniunii Europene şi pentru promovarea interesului Statului Român şi Naţiunii Române la nivelul Parlamentului European şi al tuturor structurilor europene.
